{"id":25091,"date":"2024-03-28T11:35:44","date_gmt":"2024-03-28T09:35:44","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=25091"},"modified":"2024-03-28T11:35:44","modified_gmt":"2024-03-28T09:35:44","slug":"un-dictionar-al-postului-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/un-dictionar-al-postului-mare\/","title":{"rendered":"Un Dic\u021bionar al Postului Mare"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>Biserica utilizeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 liturgic\u0103 special\u0103, a Postului Mare, termeni specifici care de multe ori sunt \u00een\u021bele\u0219i superficial sau deloc. Basilica.ro v\u0103 propune o selec\u021bie a celor mai utiliza\u021bi termeni auzi\u021bi la biseric\u0103 \u00een Postul Pa\u0219tilor \u0219i explicarea lor:<\/em><\/strong><\/p>\n<ol>\n<li><strong> Acatistul Bunei Vestiri<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Acatistul Bunei Vestiri, cel mai vechi acatist, este, ca form\u0103 imnografic\u0103, prima crea\u021bie a genului. Slujba Imnului Acatist al Bunei Vestiri sau Denia Acatistului Bunei Vestiri este oficiat\u0103, vineri seara, \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na a 5-a din Postul Sfintelor Pa\u0219ti. Acatistul cuprinde 24 de strofe, av\u00e2nd 13 condace \u015fi 12 icoase.<\/p>\n<p>Acatist, e \u2013 (gr. \u1f00\u03ba\u03ac\u03b8\u03b9\u03c3\u03c4\u03bf\u03c2, \u1f41 \u2014 akathistos = care nu e a\u015fezat, care st\u0103 \u00een picioare, de aici \u1f55\u03bc\u03bd\u03bf\u03c2, \u1f41 \u1f00\u03ba\u03ac\u03b8\u03b9\u03c3\u03c4\u03bf\u03c2 \u2014 imnos akathistos = imne care se c\u00e2nt\u0103 st\u00e2nd \u00een picioare) imne, rug\u0103ciuni de laude \u015fi pream\u0103rire aduse M\u00e2ntuitorului, Maicii Domnului \u015fi altor sfin\u0163i, prin care se cere ocrotire \u015fi ajutor pentru cei ce se roag\u0103.<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li><strong> Aliluia<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Aliluia \u2013 provine din limba ebraic\u0103 \u0219i \u00eenseamn\u0103 \u201eL\u0103uda\u021bi pe Domnul\u201d. \u00cen Vechiul Testament era o c\u00e2ntare de bucurie foarte des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een rug\u0103ciuni \u0219i servicii religioase \u0219i s-a transmis \u0219i \u00een cultul Bisericii.<\/p>\n<p>\u201eAliluia\u201d este o form\u0103 solemn\u0103 de a \u00eencheia c\u00e2ntarea religioas\u0103 \u0219i arat\u0103 c\u0103 toate se fac spre slava (lauda) lui Dumnezeu.<\/p>\n<ol start=\"3\">\n<li><strong> Bogdaprosti<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Bogdaprosti \u2013 provine din limba slav\u0103 \u0219i poate fi tradus \u00een mai multe forme, apropiate una de cealalt\u0103: \u201eDumnezeu s\u0103(-\u0163i) ierte p\u0103catele!\u201d,\u00a0 \u201eDumnezeu s\u0103-i ierte pe cei r\u0103posa\u021bi!\u201d, \u201eS\u0103 fie bine primit!\u201d sau \u201eS\u0103 primeasc\u0103 Dumnezeu!\u201d.<\/p>\n<p>Cuv\u00e2ntul \u201ebogdaprosti\u201d trimite cu g\u00e2ndul la iubirea lui Dumnezeu \u0219i e o form\u0103 de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pe care o ar\u0103t\u0103m pentru cei care ofer\u0103 o milostenie pentru sufletul cuiva, chem\u00e2ndu-L pe Dumnezeu ca martor la respectivul act de milostenie \u0219i rug\u00e2ndu-L totodat\u0103 s\u0103 \u00eel r\u0103spl\u0103teasc\u0103.<\/p>\n<ol start=\"4\">\n<li><strong> Canonul Mare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Canonul Mare sau Canonul Sf\u00e2ntului Andrei Criteanul este un canon de poc\u0103in\u021b\u0103, un imn liturgic lung alc\u0103tuit din 9 c\u00e2nt\u0103ri, compuse, la r\u00e2ndul lor, din peste 250 stihiri scurte de poc\u0103in\u021b\u0103, ritmate de invoca\u021bia: \u201eMiluie\u0219te-m\u0103, Dumnezeule, miluie\u0219te-m\u0103!\u201d, cerere care aminte\u0219te de rug\u0103ciunea vame\u0219ului din prima duminic\u0103 a perioadei Triodului.<\/p>\n<p>Canonul Sf\u00e2ntului Andrei Criteanul se cite\u0219te pe fragmente \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a Postului Sfintelor Pa\u0219ti \u00een zilele de luni, mar\u021bi, miercuri \u0219i joi, \u00een cadrul Slujbei Pavecerni\u021bei; iar \u00een \u00eentregime se cite\u0219te la Denia de joi din s\u0103pt\u0103m\u00e2na a 5-a a Postului Sfintelor Pa\u0219ti, la Utrenie.<\/p>\n<ol start=\"5\">\n<li><strong> Denie<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Denie \u2013 provine din slavon\u0103 \u2013 bdenie \u0219i \u00eenseamn\u0103 priveghere sau slujb\u0103 nocturn\u0103. Denia este Utrenia de a doua zi \u0219i se oficiaz\u0103 seara, \u00een ajun.<\/p>\n<p>Prin caracterul \u0219i con\u021binutul lor, deniile sunt slujbe unicat \u00een cultul divin ortodox \u0219i se oficiaz\u0103 seara, \u00een ajun, \u00een urm\u0103toarele zile din Postul Mare: miercuri \u0219i vineri din s\u0103pt\u0103m\u00e2na a cincea, precum \u0219i \u00een toate zilele de r\u00e2nd din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor.<\/p>\n<ol start=\"6\">\n<li><strong> Dezlegare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Permisiune privitoare la consumul anumitor alimente, care nu sunt permise \u00een perioada postului. Exemplu: Dezlegare la untdelemn \u0219i vin, Dezlegare la pe\u0219te.<\/p>\n<ol start=\"7\">\n<li><strong> Florii<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Floriile, Duminica Floriilor sau Duminica St\u00e2lp\u0103rilor, este prima s\u0103rb\u0103toare \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 din cursul anului bisericesc cu dat\u0103 schimb\u0103toare, fiind legat\u0103 de data Pa\u015ftelui.<\/p>\n<p>\u00cen a 6-a duminic\u0103 din Postul Mare se aminte\u0219te intrarea triumfal\u0103 a M\u00e2ntuitorului \u00een Ierusalim, \u00eenainte de Patimile Sale. S\u0103rb\u0103toarea de origine ierusalimitean\u0103, este men\u0163ionat\u0103 abia \u00een sec. IV de pelerina Egeria sau Eutheria, care a asistat la s\u0103rb\u0103torirea acestei zile \u00een Ierusalim \u015fi descrie cum era oficiat\u0103 suljba.<\/p>\n<p>Se mai numea \u015fi Duminica aspiran\u0163ilor sau a candida\u0163ilor la botez. Egeria arat\u0103 obiceiul de a se \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een biserici ramuri de salcie, care se binecuv\u00e2ntau de preo\u0163i, obicei r\u0103mas p\u00e2n\u0103 azi \u00een bisericile cre\u015ftine, \u00een amintirea ramurilor de finic \u015fi m\u0103slin cu care a fost \u00eent\u00e2mpinat M\u00e2ntuitorul.<\/p>\n<p>Cre\u015ftinii poart\u0103 ramuri verzi \u015fi \u00een amintirea biruin\u0163ei vie\u0163ii \u00eempotriva mor\u0163ii, prin \u00eenvierea lui Laz\u0103r de c\u0103tre Hristos, \u00een s\u00e2mb\u0103ta Floriilor.<\/p>\n<ol start=\"8\">\n<li><strong> Golgota<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Golgota este numele evreiesc al dealului sau st\u00e2ncii pe care a fost r\u0103stignit Iisus Hristos. Este numit \u0219i Locul C\u0103p\u0103\u021b\u00e2nii, datorit\u0103 faptului c\u0103 st\u00e2nca seam\u0103n\u0103 cu un cap de om.<\/p>\n<ol start=\"9\">\n<li><strong> Icos<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Icos (gr. \u1f40\u03b9\u03ba\u03bf\u03c3 \u2013 oikos = cas\u0103) este una dintre cele dou\u0103 strofe ale vechilor condace, a\u015fezate ast\u0103zi la sf\u00e2r\u015fitul odei a \u015fasea, uneori al odei a treia din canoanele slujbelor biserice\u0219ti.<\/p>\n<ol start=\"10\">\n<li><strong> \u00cenfr\u00e2nare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>\u00cenfr\u00e2nare \u2013 ac\u021biunea de a (se) \u00eenfr\u00e2na, re\u021binere, ab\u021binere, cump\u0103tare. Se refer\u0103 la abstinen\u021b\u0103, faptul de a-\u0219i impune anumite restric\u021bii, ab\u021binere de la excese.<\/p>\n<ol start=\"11\">\n<li><strong> Liturghia Darurilor \u00eenainte sfin\u0163ite<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Slujba cunoscut\u0103 sub numele de Liturghia Darurilor \u00eenainte sfin\u0163ite este de fapt un ritual de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie dezvoltat prin \u00eembinarea slujbei Vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii. Cu toate c\u0103 nu se aduce jertfa cea f\u0103r\u0103 de s\u00e2nge \u015fi nu se sfin\u0163esc darurile de p\u00e2ine \u015fi vin, ea poart\u0103 denumirea de Liturghie deoarece \u00een cadrul ei are loc \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu Sfintele Taine.<\/p>\n<p>Este o slujb\u0103 specific\u0103 Postului Mare \u0219i poate fi oficiat\u0103 \u00een zilele de peste s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu excep\u0163ia zilelor aliturgice, a s\u0103rb\u0103torii Bunei Vestiri \u015fi a Joii \u015fi S\u00e2mbetei Mari.<\/p>\n<ol start=\"12\">\n<li><strong> Metanie<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Metania (\u03bc\u03b5\u03c4\u03ac\u03bd\u03bf\u03b9\u03b1, \u1f21 \u2013 poc\u0103in\u0163\u0103, \u00eendreptare, c\u0103in\u0163\u0103) este un gest ritual care \u00eenso\u0163e\u015fte rug\u0103ciunea, o \u00eengenunchere \u015fi o ridicare (alternate) \u00eenso\u0163ite de semnul crucii (\u00eenchinare) \u015fi de ad\u00e2nc\u0103 plec\u0103ciune p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt. Simbolic, metania, ca \u015fi simpla \u00eengenunchere la rug\u0103ciune, este o m\u0103rturisire a c\u0103derii omului \u00een p\u0103cat \u015fi ridicarea lui prin Iisus Hristos.<\/p>\n<ol start=\"13\">\n<li><strong> Pavecerni\u021b\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Pavecerni\u021ba, Dup\u0103cinarea sau Nopt\u00e2nda este slujba de sear\u0103, care se face \u00een m\u0103n\u0103stiri dup\u0103 cin\u0103, iar \u00een bisericile de enorie, dup\u0103 Vecernie.<\/p>\n<p>Pavecerni\u0163a Mare se oficiaz\u0103 \u00een Postul Mare \u00een fiecare zi, \u00een afar\u0103 de s\u00e2mbete \u015fi duminici, dar \u015fi \u00een afar\u0103 de zilele \u00een care se face denie.<\/p>\n<ol start=\"14\">\n<li><strong> P\u0103resimi<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>P\u0103resimile, Postul Pa\u015ftilor sau Patruzecimea, adic\u0103 postul dinaintea \u00cenvierii Domnului, este cel mai lung \u015fi mai aspru dintre cele patru posturi de durat\u0103 ale Bisericii Ortodoxe.<\/p>\n<p>Abia \u00een secolul al IV-lea, dup\u0103 uniformizarea datei Pa\u015ftilor, hot\u0103r\u00e2t\u0103 la Sinodul I Ecumenic, Biserica de R\u0103s\u0103rit a adoptat definitiv vechea practic\u0103, de origine antiohian\u0103, a postului de \u015fapte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, durat\u0103 pe care o are \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n<p>\u00cen primele trei secole, durata \u015fi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, dup\u0103 m\u0103rturiile Sf\u00e2ntului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sf\u00e2ntului Dionisie al Alexandriei \u015f.a., unii posteau numai o zi sau dou\u0103 \u00eenainte de Pa\u015fti, al\u0163ii trei zile, al\u0163ii o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar al\u0163ii mai multe zile, chiar p\u00e2n\u0103 la \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de Pa\u015fti.<\/p>\n<p>Ultima dintre cele \u015fapte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de post deplin, S\u0103pt\u0103m\u00e2na Sfintelor Patimi, nu era integrat\u0103 \u00een postul P\u0103resimilor, ci se socotea aparte.<\/p>\n<ol start=\"15\">\n<li><strong> Poc\u0103in\u021b\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Poc\u0103in\u021b\u0103 \u2013 c\u0103in\u021b\u0103 pentru p\u0103catele s\u0103v\u00e2r\u0219ite, regret pentru o fapt\u0103 rea, o gre\u0219eal\u0103 etc. M\u0103rturisirea gre\u0219elilor \u0219i f\u0103g\u0103duin\u021ba de a se \u00eendrepta, pentru a c\u0103p\u0103ta iertare, postind \u0219i rug\u00e2ndu-se, recunoa\u0219terea, de bun\u0103 voie, a unei gre\u0219eli f\u0103ptuite \u0219i hot\u0103r\u00e2rea de a se \u00eendrepta.<\/p>\n<ol start=\"16\">\n<li><strong> Post Negru<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Postul negru \u00eenseamn\u0103 ab\u021binerea de la a m\u00e2nca ceva p\u00e2n\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103 sau spre seara, ori chiar p\u00e2n\u0103 a doua zi. Acesta poate fi \u021binut de fiecare persoan\u0103 \u00een func\u021bie de starea trupeasc\u0103 a fiec\u0103ruia, pentru c\u0103 unii pot posti mai mult, iar al\u0163ii mai putin.<\/p>\n<p>\u00cen m\u0103n\u0103stirile noastre, \u00een general, se practic\u0103 acest post aspru \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a postului \u2013 primele patru zile \u2013 \u0219i apoi \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare, sau S\u0103pt\u0103m\u00e2na Sfintelor P\u0103timiri, \u00eenainte de Sfintele Pa\u0219ti, dup\u0103 putin\u0163\u0103.<\/p>\n<ol start=\"17\">\n<li><strong> Prohod<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Prohod, Prohodul Domnului \u2013 denumirea slujbei de \u00eenmorm\u00e2ntare a Domnului, Denia din Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Exist\u0103 \u0219i un Prohod al Maicii Domnului, care se c\u00e2nt\u0103 \u00een seara de 14 august, \u00eenaintea praznicului Adormirii Maicii Domnului.<\/p>\n<p>Generic, mai este numit\u0103 prohod orice slujb\u0103 de \u00eenmorm\u00e2ntare. Prohodire \u00eenseamn\u0103 jelire, bocet, pl\u00e2ngerea unei persoane care a murit.<\/p>\n<ol start=\"18\">\n<li><strong> S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, a P\u0103timirilor sau S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare este perioada liturgic\u0103 care \u00eencepe cu Denia din Sf\u00e2nta \u0219i Marea Luni \u0219i se \u00eencheie cu Liturghia Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare unit\u0103 cu Vecernia din Sf\u00e2nta \u0219i Marea S\u00e2mb\u0103t\u0103. Este ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 din perioada Triodului.<\/p>\n<p>Este cea mai veche perioad\u0103 de post din istoria Bisericii. O perioad\u0103 unic\u0103 \u00een Biseric\u0103, at\u00e2t din punct de vedere liturgic c\u00e2t \u0219i duhovnicesc. Se nume\u0219te S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare pentru c\u0103 de-a lungul ei se rememoreaz\u0103 minunile mari \u0219i mai presus de fire \u0219i faptele neobi\u0219nuite ale M\u00e2ntuitorului nostru.<\/p>\n<ol start=\"19\">\n<li><strong> Sf\u00e2ntul Aer<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Sf\u00e2ntul Aer, Plasceni\u021ba sau Sf\u00e2ntul Epitaf (din gr. \u1f10\u03c0\u03b9\u03c4\u03ac\u03c6\u03b9\u03bf\u03c2 compus din \u1f10\u03c0\u03b9 = \u201epe, deasupra\u201d \u0219i \u03c4\u03ac\u03c6\u03b9\u03bf\u03c2 = \u201emorm\u00e2nt\u201d) este un obiect bisericesc de cult confec\u021bionat din p\u00e2nz\u0103 pe care se afl\u0103 reprezentat\u0103 icoana \u00cenmorm\u00e2nt\u0103rii M\u00e2ntuitorului Hristos.<\/p>\n<ol start=\"20\">\n<li><strong> Triod<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Cuv\u00e2ntul Triod provine din grecescul triodion, format din cuvintele \u201etria\u201d = trei \u0219i \u201eodi\u201d = od\u0103, adic\u0103 c\u00e2ntare \u00een trei ode\/strofe. Triodul este perioada liturgic\u0103 de la Duminica Vame\u0219ului \u0219i Fariseului \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een S\u00e2mb\u0103ta Mare (\u00eenainte de Pa\u0219ti), \u00een total 10 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni: Duminicile preg\u0103titoare pentru post, Postul Mare, S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor.<\/p>\n<ol start=\"21\">\n<li><strong> Zile Aliturgice<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Zile aliturgice, neliturgice sau nonliturgice \u2013 acele zile \u00een care nu se oficiaz\u0103 Sf\u00e2nta Liturghie: miercuri \u015fi vineri din S\u0103pt\u0103m\u00e2na alb\u0103; luni \u015fi mar\u0163i din prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a Postului Pa\u015ftelui; Vinerea Mare sau a Patimilor; vinerea dinaintea Cr\u0103ciunului \u015fi cea dinaintea Bobotezei, c\u00e2nd aceste praznice cad duminica sau lunea \u015fi se oficiaz\u0103 slujbele Ceasurilor \u015fi Vecernia.<\/p>\n<p>De regul\u0103, \u00een zilele aliturgice se poste\u015fte cu ajunare deplin\u0103, iar faptul c\u0103 nu se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte Sf\u00e2nta Liturghie arat\u0103 c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, acestea sunt prilej de medita\u0163ie profund\u0103, de rug\u0103ciune.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em>Sursa: <a href=\"https:\/\/basilica.ro\/un-dictionar-al-postului-mare\/?swcfpc=1&amp;fbclid=IwAR2BjA6lzA0MTO73wqNqt5A1d8PyecWEWPgcdZQ254L-xss_dMF1WK92aAQ_aem_AWXI5T9hh_Y8M0xs6Q8LEC9OtpBenpJbR7Myy1ubbx8RC6DozkL7opd76TKbiiwOKzFB4nG-QUheqs7ODXT-HZBi\"><strong>Basilica.ro<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Biserica utilizeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 liturgic\u0103 special\u0103, a Postului Mare, termeni specifici care de multe ori sunt \u00een\u021bele\u0219i superficial sau deloc. Basilica.ro&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":25092,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Un Dic\u021bionar al Postului Mare - traditia.md","description":"Biserica utilizeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 liturgic\u0103 special\u0103, a Postului Mare, termeni specifici care de multe ori sunt \u00een\u021bele\u0219i superficial sau deloc. Basilica.r"},"footnotes":""},"categories":[44,38],"tags":[],"class_list":["post-25091","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25091","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25091"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25091\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25092"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25091"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25091"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25091"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}