{"id":24835,"date":"2024-03-21T10:05:01","date_gmt":"2024-03-21T08:05:01","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=24835"},"modified":"2024-03-21T10:06:38","modified_gmt":"2024-03-21T08:06:38","slug":"mitropolia-chisinaului-si-a-intregii-moldove-este-continuatoarea-de-drept-a-tuturor-formelor-de-organizare-bisiericeasca-ortodoxa-existente-in-istorie-in-spatiul-actualei-republici-moldova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/mitropolia-chisinaului-si-a-intregii-moldove-este-continuatoarea-de-drept-a-tuturor-formelor-de-organizare-bisiericeasca-ortodoxa-existente-in-istorie-in-spatiul-actualei-republici-moldova\/","title":{"rendered":"Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a \u00eentregii Moldove este continuatoarea de drept a tuturor formelor de organizare bisiericeasc\u0103 ortodox\u0103 existente \u00een istorie \u00een spa\u021biul actualei Republici Moldova"},"content":{"rendered":"

\u00cen contextul continu\u0103rii \u00een mod agresiv a ac\u021biunii prozelite a structurii \u201ereligioase\u201d \u00eentemeiate de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 sub numele de \u201eMitropolia Basarabiei\u201d \u00een teritoriul canonic al Bisericii noastre, facem c\u00e2teva preciz\u0103ri de natur\u0103 canonico-juridic\u0103 menite a ar\u0103ta faptul c\u0103 Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a \u00eentregii Moldove (Biserica Ortodox\u0103 din Moldova) este continuatoarea real\u0103 de drept a tuturor formelor de organizare bisericeasc\u0103 existente \u00een istorie \u00een spa\u021biul actualei Republici Moldova, iar nu structura paralel\u0103 creat\u0103 \u00een 1992.<\/em><\/strong><\/p>\n

Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului este Biserica Ortodox\u0103 canonic\u0103 din Moldova<\/strong><\/h4>\n

Pentru a \u00een\u021belege de ce \u201eMitropolia Basarabiei\u201d este o structur\u0103 religioas\u0103 necanonic\u0103 se cuvine s\u0103 demonstr\u0103m faptul c\u0103 Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului este Biserica Ortodox\u0103 canonic\u0103 din Republica Moldova. \u00cen demonstrarea acestui lucru, vom \u021bine seama de urm\u0103toarele considera\u021bii canonice:<\/p>\n

= Patriarhia Rus\u0103 a \u00eentemeiat \u00een 1813, \u00een teritoriul dintre Prut \u0219i Nistru, primit de c\u0103tre Imperiul \u021aarist de la Imperiul Otoman, ca urmare a p\u0103cii de la Bucure\u0219ti, din 1812, o arhiepiscopie numit\u0103 Arhiepiscopia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Hotinului. \u00cen conformitate cu canonul 17 de la sinodul al IV-lea ecumenic, \u00eent\u0103rit de c\u0103tre canonul 38 de la sinodul al VI-lea ecumenic \u0219i de c\u0103tre sinodul din 861 al Sf\u00e2ntului Fotie cel Mare, organizarea bisericeasc\u0103 trebuie s\u0103 urmeze organiz\u0103rii politice a statelor, adic\u0103 Biserica local\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i organizeze teritoriul canonic \u00een func\u021bie de teritoriul statului ortodox \u00een care activeaz\u0103, iar nu invers.<\/em><\/strong><\/p>\n

Cum Moldova dintre Prut \u0219i Nistru a intrat \u00een componen\u021ba Imperiului \u021aarist, era firesc ca Patriarhia Bisericii Ortodoxe din acest imperiu s\u0103 \u00ee\u0219i organizeze la Chi\u0219in\u0103u o eparhie pentru noii cet\u0103\u021beni ortodoc\u0219i ai Imperiului, deoarece, a\u0219a cum edicteaz\u0103 ultima tez\u0103 din canonul 8 de la sinodul I ecumenic, \u00een aceea\u0219i \u021bar\u0103 nu pot exista dou\u0103 Biserici Ortodoxe.<\/em><\/strong> Era nefiresc ca tot Imperiul \u021aarist s\u0103 fie sub ascultarea canonic\u0103 a Moscovei, iar provincia moldoveneasc\u0103 din cadrul acestuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub ascultarea canonic\u0103 a Fanarului.<\/p>\n

Nimeni nu neag\u0103 faptul c\u0103 pentru locuitorii acestei provincii au fost ani grei, cu suferin\u021be, cu abuzuri, cu \u00eencerc\u0103ri de dezna\u021bionalizare, dar toate aceste aspecte, foarte importante \u00een studierea istoriei, trecutului, identit\u0103\u021bii na\u021bionale a poporului din acest spa\u021biu, nu pot influen\u021ba cu nimic canonicitatea Bisericii create aici \u00een 1813, deoarece Biserica trebuie s\u0103 se ridice mereu deasupra suferin\u021belor unei epoci anume, pentru a-\u0219i p\u0103stra caracterul sobornicesc cu care a trecut prin istorie<\/em><\/strong>, nepermi\u021b\u00e2nd ca resentimentele dintre popoarele ortodoxe, datorate suferin\u021bei istorice dintr-o epoc\u0103, s\u0103 conduc\u0103 la ruperea armoniei dintre Bisericile locale ale acestor popoare \u0219i s\u0103 promoveze ura \u00een locul dragostei de aproapele pe care se cl\u0103de\u0219te Biserica, \u00een care \u201enu mai e iudeu, nici elin\u2026 pentru c\u0103 voi to\u021bi sunte\u021bi una \u00eentru Hristos\u201d<\/em> (Gal. 3:28).<\/p>\n

= Nu exist\u0103 dovezi c\u0103 Patriarhia Ecumenic\u0103 a cerut socoteal\u0103 \u00een epoc\u0103 Patriarhiei Ruse pentru \u00eenfiin\u021barea acestei episcopii. Conform canonului 17 al sinodului al IV-lea ecumenic, Patriarhia Constantinopolului a avut la dispozi\u021bie termenul de prescrip\u021bie de 30 de ani<\/em><\/strong>, pentru a promova o ac\u021biune \u00een revendicarea teritoriului canonic, ultima instan\u021b\u0103 de judecat\u0103 fiind chiar scaunul patriarhal de la Constantinopol. Nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 c\u0103 acest lucru s-ar fi petrecut \u0219i c\u0103 Patriarhia Rus\u0103 ar fi fost obligat\u0103 s\u0103 retrocedeze acest teritoriu, iar dac\u0103 nu s-a petrecut, dup\u0103 30 de ani eparhia nerevendicat\u0103 r\u0103m\u00e2ne a celor care au \u00eentemeiat-o, iar orice discu\u021bie despre canonicitatea ei devine caduc\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een zilele noastre, canonicitatea este contestat\u0103 de c\u0103tre Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, care nu exista la acea vreme, iar la momentul \u00een care \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat autocefalia, \u00een 1885, a devenit continuatoarea de drept a Mitropoliei Moldovei dintre Prut \u0219i Carpa\u021bi, care a intrat \u00een componen\u021ba ei, nu \u0219i a teritoriilor aflate \u00eentre timp \u00een componen\u021ba altei patriarhii.<\/p>\n

= Nu am v\u0103zut p\u00e2n\u0103 acum nicio dovad\u0103 concludent\u0103 din care s\u0103 reias\u0103 c\u0103 primul mitropolit al Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Hotinului, Sf\u00e2ntul Gavriil (B\u0103nulescu-Bodoni), ar fi fost sanc\u021bionat \u00een vreun fel de Constantinopol pentru c\u0103 a func\u021bionat la Chi\u0219in\u0103u ca prim mitropolit al Bisericii noastre. Chiar dac\u0103 ar exista astfel de dovad\u0103, de care ne \u00eendoim, o eventual\u0103 sanc\u021biune aplicat\u0103 mitropolitului Gavriil nu atrage dup\u0103 sine o anulare a canonicit\u0103\u021bii Bisericii pe care a p\u0103storit-o.<\/em><\/strong> \u00cen decursul istoriei Bisericii noastre, patriarhi ai Constantinopolului, ai Alexandriei, ai Antiohiei sau Romei au fost anatemiza\u021bi \u0219i caterisi\u021bi pentru ereziile care au condus la sinoade ecumenice, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 determine ie\u0219irea \u00een afara canonicit\u0103\u021bii a Bisericilor ai c\u0103ror ierarhi erau.<\/p>\n

= Chiar dac\u0103 tot ce am spus p\u00e2n\u0103 acum nu ar fi adev\u0103rat, \u00een 1918, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a integrat Arhiepiscopia Chi\u0219in\u0103ului \u00een componen\u021ba sa, f\u0103r\u0103 a o desfiin\u021ba \u0219i a reveni la situa\u021bia dinainte de 1812.<\/em><\/strong> Prin acest act, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, devenit\u0103 Patriarhie \u00een 1925, a recunoscut de drept Arhiepiscopia Chi\u0219in\u0103ului ca fiind legitim\u0103 a\u0219a cum a \u00eenfiin\u021bat-o \u021barul Alexandru I \u00een 1813. Altminteri, ar fi desfiin\u021bat-o \u0219i ar fi reintegrat teritoriul s\u0103u canonic \u00een Mitropolia Moldovei de la Ia\u0219i.<\/p>\n

\u00cen schimb, \u00een 1927, Arhiepiscopia a fost ridicat\u0103 la rangul de Mitropolie a Basarabiei, mitropolie distinct\u0103 de Mitropolia Moldovei de la Ia\u0219i din care fusese luat teritoriul canonic \u00een 1812. Mai mult, \u00een 1922, s-a decis de c\u0103tre sinodul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne ca Arhiepiscopia de Chi\u0219in\u0103u s\u0103 se conduc\u0103 dup\u0103 regulile locale ale Bisericii Ortodoxe Ruse<\/em><\/strong>, alc\u0103tuite de c\u0103tre cei ce au \u00eenfiin\u021bat-o \u00een 1813.<\/p>\n

= \u00cen 1940, grani\u021bele statutului au fost din nou schimbate, iar Mitropolia Basarabiei a reintrat \u00een sfera de influen\u021b\u0103 a Patriarhiei Ruse, care o crease \u00een 181<\/em><\/strong>3<\/em><\/strong>. Guvernul comunist nu a desfiin\u021bat complet Biserica \u00een aceste teritorii, ci i-a permis s\u0103 func\u021bioneze \u00een semiclandestinitate p\u00e2n\u0103 \u00een 1991, c\u00e2nd ea a devenit Biserica Ortodox\u0103 din statul independent Republica Moldova \u0219i a revigorat tr\u0103irea ortodox\u0103 pe aceste meleaguri. \u00cen 1994, ca urmare a faptului c\u0103 exist\u0103 un stat independent \u00een care func\u021bioneaz\u0103 \u0219i o popula\u021bie ortodox\u0103 pe care o sluje\u0219te, Biserica Ortodox\u0103 din Moldova a devenit autonom\u0103.<\/p>\n

\u00cen perioada de 30 de ani scur\u0219i de la momentul revenirii Mitropoliei Basarabiei la Patriarhia Rus\u0103, Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 nu a promovat o ac\u021biune de revendicare a acestei eparhii, dup\u0103 procedura cerut\u0103 de canonul 17 de la sinodul al IV-lea ecumenic, nici nu a ob\u021binut un c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 \u00eentr-o astfel de disput\u0103 canonic\u0103, ceea ce anuleaz\u0103 dreptul acesteia de a mai promova o astfel de ac\u021biune dup\u0103 50 de ani <\/em><\/strong>(sau, mai corect, dup\u0103 80 de ani, dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul faptul c\u0103, \u00een 1992, Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 nu a procedat conform canoanelor care reglementeaz\u0103 diferendele jurisdic\u021bionale, aleg\u00e2nd s\u0103 \u00eenfiin\u021beze o structur\u0103 paralel\u0103 \u00een teritoriul canonic nerevendicat \u00een termenul de prescrip\u021bie).<\/p>\n

Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului este Biserica Ortodox\u0103 din spa\u021biul Republicii Moldova<\/strong><\/h4>\n

\u00cen anul 1991, autorit\u0103\u021bile biserice\u0219ti de la Bucure\u0219ti ar fi trebuit s\u0103 demareze un dialog fr\u0103\u021besc ortodox<\/em><\/strong> cu Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a \u00eentregii Moldove, \u00een vederea identific\u0103rii unei posibilit\u0103\u021bi canonice<\/em><\/strong> de revenire a acesteia la Patriarhia Rom\u00e2n\u0103. Acest dialog trebuia s\u0103 \u021bin\u0103 seama de c\u00e2teva aspecte fundamentale:<\/em><\/strong><\/p>\n

= realitatea existen\u021bei unui stat separat de Rom\u00e2nia<\/em><\/strong>, numit Republica Moldova, care delimiteaz\u0103 limitele canonice ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, dar \u0219i pe cele ale Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne;<\/p>\n

= realitatea existen\u021bei unei Biserici Ortodoxe canonice<\/em><\/strong> \u00een acest spa\u021biu;<\/p>\n

= dorin\u021ba clerului \u0219i poporului din acest stat de a reveni sau nu la Patriarhia Rom\u00e2n\u0103<\/em><\/strong>, \u00een condi\u021biile \u00een care Patriarhia ar fi trebuit s\u0103 ofere motive canonice, nu de ordin politic, cultural sau sentimental, pentru acest transfer de autoritate;<\/p>\n

= acordul Patriarhiei Ruse<\/em><\/strong>, care trebuia convins\u0103, pe baza unor argumente canonice biserice\u0219ti pastorale \u0219i misionare, nu de ordin politic sau geostrategic, c\u0103 sunt \u00eendeplinite condi\u021biile canonice<\/em><\/strong> pentru o astfel de revenire la Patriarhia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00cen cazul unei respingeri a acestei propuneri de c\u0103tre poporul din Moldova, Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i\/sau Patriarhia Rus\u0103, solu\u021bia canonic\u0103 era s\u0103 se a\u0219tepte un moment favorabil sau s\u0103 se considere c\u0103 aceasta este voin\u021ba poporului \u0219i clerului din Republica Moldova de a tr\u0103i \u00eentr-o Biseric\u0103 local\u0103 distinct\u0103 \u0219i s\u0103 se construiasc\u0103 rela\u021bii biserice\u0219ti fr\u0103\u021be\u0219ti<\/em><\/strong>, pornind de la realitatea apartenen\u021bei celor ce locuiesc \u00een cele dou\u0103 \u021b\u0103ri vecine \u0219i surori la dou\u0103 Biserici Ortodoxe locale diferite.<\/p>\n

Din p\u0103cate, s-a optat pentru crearea, \u00een 1992, a unei structuri religioase care s\u0103 poarte numele vechii mitropolii, denumite \u00een 1927 Mitropolia Basarabiei, \u0219i s\u0103 se treac\u0103 la o ac\u021biune prozelit\u0103, de tip sectar, de destructurare a Bisericii canonice din Republica Moldova.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba acestei ac\u021biuni prozelite, putem s\u0103 spunem c\u0103, \u00eentruc\u00e2t, din 1940, Biserica Ortodox\u0103 din Moldova este cea care a continuat Ortodoxia pe teritoriul Republicii Moldova, \u00een condi\u021bii extrem de vitrege, slujind necontenit poporul de aici<\/em><\/strong>, nemaiexist\u00e2nd alt\u0103 Biseric\u0103 Ortodox\u0103 \u00een acest spa\u021biu, credincio\u0219ii l\u0103sa\u021bi \u00een urm\u0103 de Mitropolia interbelic\u0103 a Basarabiei fiind cei pe care i-a slujit Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului din 1940 p\u00e2n\u0103 acum, patrimoniul fiind acela\u0219i, spa\u021biul canonic fiind acela\u0219i, preo\u021bii fiind hirotoni\u021bi de c\u0103tre episcopii ei, Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a \u00eentregii Moldovei este singura continuatoare de drept Bisericii Ortodoxe existente dintotdeauna \u00een spa\u021biul actualei Republici Moldova, inclusiv\u00a0 \u00een perioada interbelic\u0103, ceea ce face ca structura creat\u0103 \u00een 1992 s\u0103 fie una nou\u0103, inexistent\u0103 anterior, care nu are niciun corespondent real \u00een trecutul istoric al Bisericii.<\/p>\n

Contrar opiniei \u00eencet\u0103\u021benite \u00een r\u00e2ndul celor ce sus\u021bin \u201eMitropolia Basarabiei\u201d, Republica Moldova este continuatoarea de drept a p\u0103r\u021bii din Moldova medieval\u0103 dintre Prut \u0219i Nistru \u0219i a Rom\u00e2niei interbelice dintre Prut \u0219i Nistru<\/em><\/strong>, al\u0103turi de Rom\u00e2nia, care este continuatoarea de drept a Moldovei voievodale dintre Prut \u0219i Carpa\u021bi \u0219i a restului Rom\u00e2niei interbelice. \u00cen mod similar, Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului de azi este continuatoarea de drept a tuturor formelor de organizare bisericeasc\u0103 existente pe p\u0103m\u00e2ntul actualei Republici Moldova<\/em><\/strong>, at\u00e2t \u00eenainte de 1812, c\u00e2t \u0219i \u00een perioada 1813-1918, 1918-1940, \u0219i din 1940 p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

Acela\u0219i regim juridic trebuie s\u0103 \u00eel aib\u0103 \u0219i patrimoniul bisericesc, Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului av\u00e2nd, \u00een virtutea faptului c\u0103 este continuatoarea de drept a Bisericii de pe aceste meleaguri, \u00een condi\u021biile prev\u0103zute de legea Republicii Moldova, dreptul asupra patrimoniului bisericesc din spa\u021biul actualei Republici Moldova, mo\u0219tenit fie de la voievozii moldoveni, fie de la \u021barii ru\u0219i sau de la regii rom\u00e2ni, pentru simplul motiv c\u0103 to\u021bi ace\u0219ti donatori \u0219i binef\u0103c\u0103tori au donat p\u0103m\u00e2nt, biserici \u0219i bani bisericilor \u0219i m\u0103n\u0103stirilor din spa\u021biul dintre Prut \u0219i Nistru, poporului din acest spa\u021biu, iar nu statelor sau guvernelor din acele vremuri.<\/em><\/strong> Toate aceste bunuri au r\u0103mas pe loc \u0219i apar\u021bin urma\u0219ilor celor pentru care au fost create, sluji\u021bi ne\u00eentrerupt de c\u0103tre Biserica noastr\u0103. St\u0103p\u00e2nirea rus\u0103, rom\u00e2n\u0103 sau sovietic\u0103 nu au luat aceste bunuri \u0219i nu le-au dus \u00een alt\u0103 parte, ele au r\u0103mas aici, sunt ale oamenilor de aici \u0219i nimeni altcineva nu are dreptul s\u0103 le revendice, c\u00e2t timp \u00een Republica Moldova, stat independent \u0219i suveran, exist\u0103 o Biseric\u0103 care duce la \u00eendeplinire voin\u021ba donatorilor acestor bunuri.<\/p>\n

Etnofiletismul, erezie care sf\u00e2\u0219ie c\u0103ma\u0219a lui Hristos<\/strong><\/h4>\n

Ajun\u0219i \u00een acest punct, consider\u0103m c\u0103 am demonstrat suficient faptul c\u0103 nu exist\u0103 niciun motiv canonic pentru care, pe teritoriul Republicii Moldova, s\u0103 existe dou\u0103 Biserici Ortodoxe. \u00cen aceste condi\u021bii, singurul motiv identificabil pentru tulburarea grozav\u0103 creat\u0103 \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 ortodox\u0103 r\u0103m\u00e2ne propaganda etnofiletist\u0103.<\/p>\n

Etnofiletismul este o erezie condamnat\u0103 de un sinod, \u00een 1872, la Constantinopol, ca erezie care pune sentimentele na\u021bionale mai presus de universalitatea (sobornicitatea) Bisericii.<\/em><\/strong> Etnofilestismul este, a\u0219adar, erezia eclesiologic\u0103 ce atac\u0103 caracterul sobornicesc al Bisericii, consemnat \u00een Crez, f\u0103r\u00e2mi\u021b\u00e2nd unitatea acesteia pe criterii etnice \u0219i na\u021bionaliste. Dac\u0103 ecumenismul atac\u0103 unicitatea Bisericii, spun\u00e2nd c\u0103 toate ereziile sunt parte din Trupul lui Hristos, etnofiletismul atac\u0103 unitatea Bisericii, prin faptul c\u0103 distruge principiul enun\u021bat de Hristos \u201evoi to\u021bi sunte\u021bi una \u00eentru Hristos Iisus\u201d<\/em> (Gal. 3:28), \u00eenchiz\u00e2nd Bisericile locale \u00een grani\u021be etnice, promov\u00e2nd ruptura \u00eentre credincio\u0219ii ortodoc\u0219i.<\/p>\n

Cel mai tragic exemplu de etnofiletism, din care vedem \u0219i consecin\u021bele sale devastatoare pentru m\u00e2ntuire, \u00eel g\u0103sim \u00een paginile Scripturii, c\u00e2nd iudeii din epoca M\u00e2ntuitorului a\u0219teptau un lider politic na\u021bional, care s\u0103 \u00eei elibereze de st\u0103p\u00e2nirea roman\u0103. C\u00e2nd au aflat c\u0103 Hristos a spus: \u201eMai am \u0219i alte oi, care nu sunt din staului acesta, \u0219i pe ele trebuie s\u0103 le aduc. Ele vor asculta glasul Meu \u0219i va fi o turm\u0103 \u0219i un p\u0103stor\u201d<\/em> (In. 10:16), referindu-Se la popoarele p\u0103g\u00e2ne, care trebuie s\u0103 primeasc\u0103 \u0219i ele m\u00e2ntuirea, L-au p\u0103r\u0103sit, iar \u00een ziua \u00een care Pilat din Pont le-a dat posibitatea de a alege \u00eentre Fiul lui Dumnezeu \u00eentrupat, M\u00e2ntuitorul lumii, \u0219i un r\u0103zvr\u0103tit na\u021bionalist, l-au ales pe zelotul Baraba, desp\u0103r\u021bindu-se de Hristos \u0219i de Biserica Sa.<\/p>\n

Promovarea destructur\u0103rii Bisericii Ortodoxe din Moldova pe motiv c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 din Moldova trebuie neap\u0103rat s\u0103 fie parte din Patriarhia Rom\u00e2n\u0103, \u00een virtutea unei convie\u021buiri canonice de dou\u0103 decenii \u00een cadrul Patriarhiei Rom\u00e2ne, nu \u021bine seama de realit\u0103\u021bi biserice\u0219ti din alte popoare, cum ar fi cel grec, de exemplu, unde at\u00e2t grecii, c\u00e2t \u0219i ciprio\u021bii, de\u0219i greci, tr\u0103iesc \u00een Biserici diferite, f\u0103r\u0103 a avea o problem\u0103 cu acest lucru, nici de dorin\u021ba poporului din acest spa\u021biu, provoc\u00e2nd consecin\u021be biserice\u0219ti greu de calculat.<\/p>\n

Nici s\u00e2ngele mucenicesc nu poate sp\u0103la schisma<\/strong><\/h4>\n

Ajun\u0219i la consecin\u021bele biserice\u0219ti incalculabile, trebuie s\u0103 spunem c\u0103, \u00een aceste zile, din pricina ac\u021biunilor prozelitiste ale Mitropoliei Basarabiei \u00een Republica Moldova, fiecare sat este tulburat de problema \u201eMitropolia Basarabiei\u201d, fiecare comunitate este divizat\u0103, rupt\u0103, \u00eenvr\u0103jbit\u0103. Oameni care p\u00e2n\u0103 mai ieri se respectau, acum se ur\u0103sc de moarte, preo\u021bi \u0219i credincio\u0219i sunt pu\u0219i \u00een fa\u021ba unor probleme de con\u0219tiin\u021b\u0103 greu de solu\u021bionat: \u201eMai sunt valabile botezurile f\u0103cute \u00een Mitropolia Basarabiei, de vreme ce preo\u021bii fugari sunt opri\u021bi de la slujire?\u201d, \u201eMai sunt valabile Tainele?\u201d, \u201eCe trebuie s\u0103 fac?\u201d.<\/p>\n

Toate aceste \u00eentreb\u0103ri tulbur\u0103 cumplit min\u021bile \u0219i sufletele unui popor \u00eentreg. Preo\u021bi fugari din Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului sau \u201ehirotoni\u021bi\u201d direct pe seama \u201eMitropoliei Basarabiei\u201d se dedau la acte de insult\u0103 grav\u0103 la adresa episcopilor din Biserica Ortodox\u0103 a Moldovei, c\u0103z\u00e2nd sub os\u00e2nda sfintelor canoane, fiind instiga\u021bi de propaganda etnofiletist\u0103. Acela\u0219i lucru \u00eel fac \u0219i anumi\u021bi mireni, instiga\u021bi de propaganda agresiv\u0103 \u00eempotriva Bisericii canonice, asum\u00e2ndu-\u0219i cumplita pedeaps\u0103 a lui Dumnezeu pentru faptele lor.<\/p>\n

Adep\u021bii etnofiletismului afirm\u0103 c\u0103 aceste probleme puteau fi evitate dac\u0103 ierarhia canonic\u0103 a Bisericii Ortodoxe din Moldova \u0219i-ar fi p\u0103r\u0103sit slujirea \u0219i ar fi l\u0103sat locul unei ierarhii impuse de la Bucure\u0219ti. Ca argumentare canonic\u0103 a unei astfel de propuneri, care, s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 f\u0103r\u0103 motiv binecuv\u00e2ntat, ar intra sub inciden\u021ba sfintelor canoane (canonul 16 I-II), se aduce doar o aspira\u021bia na\u021bionalist\u0103 care ignor\u0103 faptul c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 din Moldova este Biserica poporului din Moldova<\/strong>, a\u0219a cum reiese \u0219i din Tomosul de autonomie din 1994.<\/p>\n

Cum acest argument nu este nici pe departe suficient pentru ca slujitorii Bisericii canonice s\u0103 \u00ee\u0219i abandoneze misiunea dat\u0103 de Hristos \u00een mijlocul poporului Republicii Moldova, rezult\u0103 c\u0103 singura solu\u021bie este \u00eencetarea acestei cotropiri a teritoriului canonic din partea structurii numite \u201eMitropolia Basarabiei\u201d, aplicarea canonului 12 de la sinodul al IV-lea ecumenic, care porunce\u0219te ca mitropoliile alc\u0103tuite cu acordul puterii lume\u0219ti s\u0103 fie redate autorit\u0103\u021bilor biserice\u0219ti de la care au fost luate.<\/strong><\/p>\n

Nu putem, nici dac\u0103 am dori, s\u0103 convie\u021buim cu o grupare paralel\u0103 Bisericii canonice, care invadeaz\u0103 teritoriul canonic al acesteia, pentru c\u0103 acest lucru nu ne este permis de c\u0103tre sfintele canoane invocate mai sus. Nu avem dreptul de a diviza teritoriul canonic al Republicii Moldova \u0219i de a accepta, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd canonul 8 de la sinodul I ecumenic, existen\u021ba a dou\u0103 Biserici Ortodoxe pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre. <\/em><\/strong>Acest canon a fost dat tocmai pentru a se evita haosul creat \u00een Biseric\u0103, a\u0219a cum poate el fi observat \u00een zilele noastre \u00een \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n

Nu avem dreptul s\u0103 accept\u0103m ca fiind ortodox\u0103 o ierarhie impus\u0103 \u00eentr-o structur\u0103 f\u0103r\u0103 nicio legitimitate, contrar sfintelor canoane, aflat\u0103 sub inciden\u021ba canoanelor care \u00eei pedepsesc pe episcopii s\u0103i cu caterisirea pentru primirea preo\u021bilor fugari din Biserica canonic\u0103, cu preo\u021bi \u0219i ierarhi opri\u021bi de la slujire pe c\u00e2nd se aflau \u00een Biserica canonic\u0103 a Moldovei sau afla\u021bi \u00een comuniune cu ace\u0219tia, dup\u0103 ce au fost \u201ehirotoni\u021bi\u201d (contrar canoanelor 2 de la sinodul al II-lea ecumenic, 20 de la sinodul al VI-lea ecumenic, 35 apostolic etc.) pe seama unor \u201eeparhii\u201d (din \u201eMitropolia Basarabiei\u201d) din teritoriul canonic al altei Biserici, ai c\u0103rei episcopi sunt \u00eenc\u0103 \u00een func\u021bie (acte sanc\u021bionate de canonul 16 I-II).<\/p>\n

Tot ce putem face este s\u0103 \u00eendemn\u0103m poporul nostru credincios s\u0103 nu se lase \u00een\u0219elat de discursul etnofiletist \u0219i de promisiunea c\u0103 r\u0103zvr\u0103tirea contra Bisericii poate trece nepedepsit\u0103 de Dumnezeu, s\u0103 reamintim clerului nostru c\u0103 trecerea de la Biserica canonic\u0103 la o structur\u0103 necanonic\u0103 este inacceptabil\u0103, episcopul neav\u00e2nd voie s\u0103 ofere carte de eliberare pentru a\u0219a ceva, iar trecerea f\u0103r\u0103 carte de eliberare de la episcopul canonic cade sub pedeapsa caterisirii preotului fugar \u0219i a episcopului care \u00eel prime\u0219te, impus\u0103 de canonul 17 al sinodului V-VI, iar dac\u0103 ace\u0219tia nu sunt caterisi\u021bi de autoritatea bisericeasc\u0103 \u00een via\u021ba aceasta, din motive omene\u0219ti, cu siguran\u021b\u0103 vor fi sanc\u021biona\u021bi de Arhiereul Hristos la \u00eent\u00e2lnirea cu El, \u00een via\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/p>\n

Pentru cei care provoac\u0103 aceast\u0103 cumplit\u0103 dezbinare \u00een r\u00e2ndul poporului nostru ne rug\u0103m ca Dumnezeu s\u0103 \u00eei \u00een\u021belep\u021beasc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 se opreasc\u0103 \u0219i s\u0103 reintre \u00een canonicitate, \u021bin\u00e2nd mereu seama de cuv\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur c\u0103 vinov\u0103\u021bia schismei nu o poate sp\u0103la nici s\u00e2ngele mucenicesc<\/em><\/strong>, pentru c\u0103 \u00een afara Bisericii Ortodoxe nu exist\u0103 mucenicie.<\/p>\n

Sursa: Episcopia de Ungheni \u0219i Nisporeni<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen contextul continu\u0103rii \u00een mod agresiv a ac\u021biunii prozelite a structurii \u201ereligioase\u201d \u00eentemeiate de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 sub numele de \u201eMitropolia Basarabiei\u201d \u00een…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":24410,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a \u00eentregii Moldove este continuatoarea de drept a tuturor formelor de organizare bisiericeasc\u0103 ortodox\u0103 existente \u00een istorie \u00een spa\u021biul actualei Republici Moldova - traditia.md","description":"\u00cen contextul continu\u0103rii \u00een mod agresiv a ac\u021biunii prozelite a structurii \u201ereligioase\u201d \u00eentemeiate de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 sub numele de \u201eMitropolia Basarabiei\u201d \u00een"},"footnotes":""},"categories":[38,1720],"tags":[],"class_list":["post-24835","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri","category-unitatea-bisericii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24835"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24835\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/24410"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}