{"id":22870,"date":"2024-01-25T11:45:16","date_gmt":"2024-01-25T09:45:16","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=22870"},"modified":"2024-01-25T11:53:52","modified_gmt":"2024-01-25T09:53:52","slug":"biserica-intre-prima-si-a-doua-venire-a-lui-hristos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/biserica-intre-prima-si-a-doua-venire-a-lui-hristos\/","title":{"rendered":"Biserica \u00eentre prima \u0219i a doua venire a lui Hristos"},"content":{"rendered":"

Biserica lui Hristos nu exist\u0103 de la sine. Ea a fost creat\u0103 de Hristos \u0219i este o continuare a vie\u021bii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. \u00cen\u021beleg\u00e2nd acestea, multe lucruri revin la locul lor.<\/em><\/strong><\/p>\n

Istoria lumii nu a observat Na\u0219terea lui Hristos. \u0218i \u00een aceast\u0103 \u00eemprejurare a na\u0219terii Sale, Creatorul tuturor lucrurilor \u0219i-a ar\u0103tat smerenia Sa universal\u0103. Nici Atena, nici Roma nu \u0219tiau despre Pe\u0219tera din Betleem, care a devenit primul refugiu pentru Dumnezeu\u2013Pruncul. Filosofii continuau s\u0103 caute r\u0103spunsuri despre Adev\u0103r \u0219i s\u0103 concureze \u00een c\u0103utarea lui, c\u00e2nd Adev\u0103rul era deja pe pieptul Maicii Domnului. \u00cemp\u0103ratul roman de curent se considera conduc\u0103torul lumii \u00een timp ce \u00cemp\u0103ratul \u00cemp\u0103ra\u021bilor se al\u0103pta la pieptul smeritei Fecioarei Maria.<\/p>\n

Pruncului i s-a dat numele Isus, care \u00een traducere \u00eenseamn\u0103 M\u00e2ntuitor. El a dat peste cap istoria omenirii \u0219i de dou\u0103 mii de ani t\u0103m\u0103duie\u0219te r\u0103ni, \u00eei vindec\u0103 pe cei cu inima zdrobit\u0103 \u00een Biserica pe care El \u00censu\u0219i a \u00eentemeiat-o. To\u021bi oamenii mari las\u0103 o amprent\u0103 \u00een urma lor \u2013 unii \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, al\u021bii \u2013 \u00een art\u0103 sau construc\u021bii, al\u021bii \u2013 \u00een politic\u0103 sau literatur\u0103. Ce atunci trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urma lui Dumnezeu, Care a intrat \u00een istorie ca un om simplu?<\/p>\n

El a \u00eentemeiat Biserica \u2013 ca purt\u0103toare a puterii Sale, a autorit\u0103\u021bii Sale, a adev\u0103rului S\u0103u, a Duhului S\u0103u.<\/p>\n

Credin\u021ba \u00een Dumnezeu R\u0103scump\u0103r\u0103torul \u0219i M\u00e2ntuitorul \u0219i slujirea Lui stau la baza vie\u021bii Bisericii. Evanghelia spune: \u201eTat\u0103l a trimis pe Fiul \u00een lume, pentru ca tot cel ce crede \u00een El s\u0103 nu piar\u0103, ci s\u0103 aib\u0103 via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103<\/em>\u201d (Ioan 3:15).<\/strong><\/p>\n

Istoria Bisericii \u00een aspectul s\u0103u p\u0103m\u00e2ntesc se afl\u0103 \u00eentre Prima \u0219i a Doua Venire a lui Hristos. Dac\u0103 \u201eDumnezeu \u00een trup\u201d<\/em> s-ar fi ar\u0103tat (1 Tim. 3:16), nu ar fi existat nicio Biseric\u0103 \u0219i nicio istorie a Bisericii ca Trup al lui Hristos.<\/p>\n

Prin urmare, istoria Bisericii este o \u0219tiin\u021b\u0103 care studiaz\u0103 via\u021ba Bisericii ca Trup al lui Hristos \u00een timp. Ea este o prezentare \u00eentr-o ordine sistematic\u0103 a fenomenelor \u0219i evenimentelor vie\u021bii biserice\u0219ti. Aceast\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 exprim\u0103 cel mai mult defini\u021bia clasic\u0103 a Bisericii ca a unei societ\u0103\u021bi de oameni uni\u021bi prin credin\u021b\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, slujire \u0219i taine. Anume \u00een istoria Bisericii s-a format via\u021ba unei comunit\u0103\u021bi cu o singur\u0103 credin\u021b\u0103, slujire \u0219i taine harice.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 istoria Bisericii nu poate fi citit\u0103 doar pe orizontal\u0103, precum istoria laic\u0103. Evenimentele din via\u021ba Bisericii sunt influen\u021bate \u00een mod special de Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu, care tr\u0103ie\u0219te \u00een Trupul lui Hristos, este viu \u0219i activ \u00een istoria Ei. Limbajul metaforic al Apostolului Pavel ne permite s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 lui Dumnezeu \u00eei pas\u0103 de Biseric\u0103 \u00een acela\u0219i mod \u00een care omul acord\u0103 aten\u021bie trupului s\u0103u. Acesta este aspectul sacru al istoriei Bisericii care sfideaz\u0103 logica: \u201eVoi zidi Biserica Mea \u015fi por\u0163ile iadului nu o vor birui\u201d<\/em> (Matei 16:18), \u201ec\u0103ci Dumnezeu este Cel ce lucreaz\u0103 \u00een voi \u015fi ca s\u0103 voi\u0163i \u015fi ca s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, dup\u0103 a Lui bun\u0103voin\u0163\u0103\u201d<\/em> (Filipeni 2:13).<\/p>\n

Lumea se \u00eendreapt\u0103 spre sf\u00e2r\u0219it \u0219i fiecare om are nevoie de m\u00e2ntuire. Acest lucru este evident m\u0103car \u0219i gra\u021bie faptului c\u0103 to\u021bi suntem muritori. Prin urmare, tocmai pentru misiunea de m\u00e2ntuire Dumnezeu R\u0103scump\u0103r\u0103torul vine \u00eentr-o lume care piere pentru a-\u0218i \u00eentinde m\u00e2na \u0219i a o smulge din m\u00e2inile mor\u021bii \u0219i a diavolului. \u201eM\u00e2ntuitori\u201d cu liter\u0103 mic\u0103 \u00eei numim pe acei oameni care, prin fapte personale, ne salveaz\u0103 de la moarte: de foc, de ap\u0103, de boli fatale \u0219i \u00een situa\u021bii de urgen\u021b\u0103. \u00cen acest sens, istoria Bisericii este istoria m\u00e2ntuirii omenirii de o via\u0163\u0103 de\u015fart\u0103 (1 Petru 1:18), de p\u0103cat, blestem, diavol \u0219i moarte. Toate aceste lucruri aduc povar\u0103 \u00een via\u021b\u0103, chinuiesc omenirea \u0219i \u00een cele din urm\u0103 ne priveaz\u0103 de fericirea de a tr\u0103i.<\/p>\n

\u00cen toate secolele de dup\u0103 Cincizecime, Dumnezeu realizeaz\u0103 m\u00e2ntuirea omului prin m\u00e2inile Bisericii Dumnezeului celui Viu (1 Tim. 3:15). Cuvintele M\u00e2ntuitorului \u201eDac\u0103 nu va asculta nici de Biseric\u0103, s\u0103-\u0163i fie \u0163ie ca unui p\u0103g\u00e2n \u015fi vame\u015f\u201d<\/em> (Matei 18:17) se eviden\u021biaz\u0103 \u00een mod deosebit \u00een contextul istoriei.<\/strong><\/p>\n

Numai a\u0219a putem pricepe de ce \u00een\u021belegerea corect\u0103 a Cuvintelor lui Dumnezeu a devenit at\u00e2t de important\u0103 \u00een procesul istoric. Luptele dogmatice la Sinoadele Ecumenice, excomunicarea ereticilor, formarea canoanelor \u0219i regulilor vie\u021bii duhovnice\u0219ti. Biserica folose\u0219te \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile de credin\u021b\u0103 ca pe o prescrip\u021bie a doctorului pentru biruin\u021ba asupra unei boli fatale, prescrip\u021bie care trebuie respectat\u0103 cu stricte\u021be.<\/p>\n

Lupta istoric\u0103 pentru dogma Sfintei Treimi, pentru Divinitatea \u0219i Umanitatea lui Hristos nu ar fi avut niciun sens, dac\u0103 nu ar fi fost pus\u0103 \u00een joc via\u021ba mea personal\u0103 \u0219i posibilitatea mea de a birui\u00a0 moartea \u0219i r\u0103ul \u00een Hristos. Iisus din Nazaret, a\u0219a cum au spus contemporanii despre El, a adus \u201evia\u021b\u0103 din bel\u0219ug\u201d<\/em>, fiind \u201eDumnezeu din cer\u201d<\/em>. De aceea, istoria Bisericii este transmiterea acestei vie\u021bi c\u0103tre noi \u0219i noi genera\u021bii, este transmiterea acestei leg\u0103turi cu Iisus, Care a r\u0103mas cu Biserica: \u201eEu cu voi sunt \u00een toate zilele, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacului\u201d<\/em> (Matei 28:20).<\/p>\n

Precum p\u0103rin\u021bii transmit via\u021ba unui copil \u0219i astfel d\u0103inuie\u0219te rasa uman\u0103, la fel, Biserica transmite din genera\u021bie \u00een genera\u021bie mesajul m\u00e2ntuirii \u0219i realitatea \u00eens\u0103\u0219i a acestei m\u00e2ntuiri prin credin\u021b\u0103 \u0219i via\u021ba \u00een Hristos.<\/p>\n

Biserica are un \u00eenceput \u00een timp \u0219i spa\u021biu, pentru c\u0103 Fiul lui Dumnezeu S-a f\u0103cut Om \u0219i a adus \u00eendumnezeirea pe p\u0103m\u00e2nt. Hristos st\u0103 la temelia istoriei Bisericii. Aceasta nu este o coinciden\u021b\u0103. Acesta este r\u00e2nduiala Apocalipsei: \u201eNimeni nu vine la Tat\u0103l dec\u00e2t prin Mine\u201d<\/em> (Ioan 14:6).<\/p>\n

Istoria Bisericii este continuarea slujirii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti a lui Iisus Hristos. Prin urmare, f\u0103r\u0103 a \u00een\u021belege misiunea Sa \u00een lume, este imposibil s\u0103 \u00een\u021belegem misiunea \u0219i slujirea Bisericii \u00een istorie. Exist\u0103 legi ale istoriei Bisericii pe care Hristos \u00censu\u0219i le-a conturat.<\/strong><\/p>\n

Istoria luptei \u00eempotriva ereziilor \u0219i schismelor nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 f\u0103r\u0103 axioma Sa: \u201eEu sunt Adev\u0103rul\u201d<\/em> \u0219i \u201e\u00eentru aceasta vor cunoa\u015fte to\u0163i c\u0103 sunte\u0163i ucenicii Mei, dac\u0103 ve\u0163i avea dragoste unii fa\u0163\u0103 de al\u0163ii\u201d<\/em> (Ioan 14:6; 13:35).<\/p>\n

Istoria prigonirilor, sfid\u00e2nd logica, devine limpede doar \u00een lumina cuvintelor Sale: \u201e\u00cen lume necazuri ve\u0163i avea; dar \u00eendr\u0103zni\u0163i. Eu am biruit lumea\u201d<\/em> \u0219i \u201eDac\u0103 M-au prigonit pe Mine, \u015fi pe voi v\u0103 vor prigoni\u201d<\/em> ( Ioan 16:33; 15:20).<\/p>\n

Dumnezeu \u00een Evanghelie ni Se deschide nu numai ca Iubire, ci mai presus de toate ca Adev\u0103r: \u201eCine ascult\u0103 cuvintele Mele are via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103\u201d<\/em>. Dumnezeu nu tolereaz\u0103 r\u0103t\u0103cirile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu credin\u021ba, la fel cum El nu tolereaz\u0103 crimele morale. Oricine \u201ea c\u0103zut din adev\u0103r\u201d<\/em> \u0219i nu \u201eascult\u0103 cuvintele Mele\u201d<\/em>, \u00een Evanghelie este v\u0103zut ca fiul diavolului \u00een care \u201enu este adev\u0103r\u201d<\/em>. C\u0103ci celui viclean pentru c\u0103dere de la Adev\u0103r \u00eei este sortit focul ve\u0219nic, precum \u0219i celor care nu manifest\u0103 fapte de dragoste fa\u021b\u0103 de aproapele \u0219i nu ascult\u0103 Adev\u0103rul (Ioan 8:44-45; Mat. 25: 41-46).<\/p>\n

Puritatea dogmatic\u0103 a credin\u021bei, fraternitatea \u00een Hristos stau la baza ordinii vie\u021bii \u00een Biseric\u0103. Jur\u0103mintele monahale de neagonisire \u0219i cur\u0103\u021benie, milostenia comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine timpurii \u0219i virtutea cre\u0219tin\u0103 \u00een general nu pot fi \u00een\u021belese f\u0103r\u0103 porunca lui Hristos \u201eaduna\u021bi-v\u0103 comori \u00een ceruri\u201d<\/em> \u0219i, \u00een general, f\u0103r\u0103 toate poruncile fericirilor.<\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103, Biserica este o societate a celor care s-au supus harului \u0219i l-au acceptat pe Hristos ca \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i Domn. Domnul Iisus \u00censu\u0219i nume\u0219te constant Biserica ca fiind a Sa (Matei 16:18).<\/p>\n

Exist\u0103 \u00een istoria Bisericii un aspect glorios \u0219i providen\u021bial. Biserica este prosl\u0103vit\u0103 de cei care se str\u0103duie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Hristos, dar Pronia lui Dumnezeu \u00eei admite \u00een organiza\u021bia bisericeasc\u0103 \u0219i pe cei care uneori d\u0103uneaz\u0103 at\u00e2t autorit\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i cauzei m\u00e2ntuirii \u00een Biseric\u0103.<\/p>\n

Prin urmare, putem vorbi at\u00e2t despre evenimente favorabile pentru cre\u0219terea \u0219i slujirea Bisericii, c\u00e2t \u0219i invers.<\/p>\n

Protoiereul Andrei Gavrilenko<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen imagine: Hristos Pantocrator. Mozaicuri \u0219i fresce de la m\u0103n\u0103stirea Hora. Imagine: lens.google.com<\/em><\/p>\n

Sursa: UJO<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Biserica lui Hristos nu exist\u0103 de la sine. Ea a fost creat\u0103 de Hristos \u0219i este o continuare a vie\u021bii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. \u00cen\u021beleg\u00e2nd…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":22868,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Biserica \u00eentre prima \u0219i a doua venire a lui Hristos - traditia.md","description":"Biserica lui Hristos nu exist\u0103 de la sine. Ea a fost creat\u0103 de Hristos \u0219i este o continuare a vie\u021bii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. \u00cen\u021beleg\u00e2nd acestea, multe lucruri revin la locu"},"footnotes":""},"categories":[38,1720],"tags":[],"class_list":["post-22870","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri","category-unitatea-bisericii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22870","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22870"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22870\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/22868"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22870"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}