{"id":22823,"date":"2024-01-24T10:00:34","date_gmt":"2024-01-24T08:00:34","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=22823"},"modified":"2024-01-25T09:55:16","modified_gmt":"2024-01-25T07:55:16","slug":"elitele-occidentale-refuza-la-mostenirea-crestina-patriarhul-chiril","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/elitele-occidentale-refuza-la-mostenirea-crestina-patriarhul-chiril\/","title":{"rendered":"Elitele occidentale refuz\u0103 la mo\u0219tenirea cre\u0219tin\u0103 \u2013 Patriarhul Chiril"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>La 23 ianuarie 2024, \u021bin\u00e2nd un discurs \u00een cea de a XII-ea \u0219edin\u021b\u0103 plenar\u0103 a \u00cent\u00e2lnirilor Parlamentare de Cr\u0103ciun la camera superioar\u0103 a parlamentului rus, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a abordat, printre altele, subiectul percep\u021biei de c\u0103tre popula\u021bia post-sovietic\u0103 a lumii occidentale. Aducem \u00een aten\u021bia cititorilor Tradi\u021biei fragmentul respecti din acest discurs.<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Nu este un secret pentru nimeni c\u0103, dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Uniunii Sovietice, o parte semnificativ\u0103 a societ\u0103\u021bii noastre a sim\u021bit un anumit optimism cu privire la dezvoltarea rela\u021biilor cu lumea occidental\u0103. Un optimism pu\u021bin copil\u0103resc: acolo sunt ma\u0219ini mai bune, case mai confortabile, salarii mai mari, ce ne mai trebuie? Practic nu a existat o evaluare a st\u0103rii culturale \u0219i duhovnice\u0219ti a societ\u0103\u021bii occidentale.<\/p>\n<p>Anterior aveam o ideologie \u00een care ne-am dezam\u0103git, dar nimeni nu a c\u0103utat o alternativ\u0103 aici, pe loc, de\u0219i a existat \u0219i exist\u0103 o astfel de alternativ\u0103 \u2013 tradi\u021bia duhovniceasc\u0103, istoric\u0103, cultural\u0103 a poporului nostru. Alternativa a fost c\u0103utat\u0103 \u00een exclusivitate dup\u0103 hotare, de aici a \u0219i ap\u0103rut percep\u021bia necritic\u0103 a civiliza\u021biei occidentale de c\u0103tre majoritatea cet\u0103\u021benilor no\u0219tri \u0219i, mai ales, de c\u0103tre elitele noastre. Au v\u0103zut doar lucruri bune \u00een ea, f\u0103r\u0103 a se manifesta vreo atitudine critic\u0103.<\/p>\n<p>\u0218i acum, c\u00e2teva cuvinte despre lumea occidental\u0103. Se \u0219tie c\u0103 la originile cre\u0103rii Uniunii Europene s-au aflat oameni ale c\u0103ror concep\u021bii cre\u0219tine determinau, \u00een mare m\u0103sur\u0103, statutul \u0219i activit\u0103\u021bile lor politice: de exemplu, prim-ministrul francez Robert Schuman sau cancelarul german Konrad Adenauer.<\/p>\n<p>\u00cen acei ani, vedeam \u00een integrarea european\u0103 anumite perspective de cooperare \u00een cre\u0219tinarea vie\u021bii publice din Rusia. \u00cens\u0103, \u00een doar c\u00e2teva decenii, lumea occidental\u0103 s-a reorientat c\u0103tre cu totul alte valori \u0219i, ca s\u0103 o spunem direct, c\u0103tre acelea care sunt ostile cre\u0219tinismului. \u0218i acesta este un fapt \u00eemplinit.<\/p>\n<p>Elitele occidentale de ast\u0103zi poart\u0103 realmente un r\u0103zboi \u00eempotriva institu\u021biei familiei tradi\u021bionale \u2013 desigur, sub pretextul respect\u0103rii drepturilor omului, a liberei alegeri \u0219i a\u0219a mai departe. Ideologia egalit\u0103\u021bii de gen \u00een numeroasele sale varia\u021bii, \u00eencep\u00e2nd cu tehnologiile juvenile \u0219i termin\u00e2nd cu legalizarea convie\u021buirii \u00eentre persoane de acela\u0219i sex, cu propaganda masiv\u0103 a schimb\u0103rii de gen \u0219i alte perversiuni morale care <em>nici s\u0103 se pomeneasc\u0103 \u00eentre voi<\/em> (Efeseni 5:3), distruge cultura tradi\u021bional\u0103 european\u0103, inclusiv valorile morale, generate de cre\u0219tinism \u0219i acceptate de umanismul european.<\/p>\n<p>Ni se spune c\u0103 umanismul european are r\u0103d\u0103cini, printre altele, \u00een cultura antic\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 \u2013 dar aceasta este \u201epentru echilibru\u201d; \u00eentregul umanism european a ap\u0103rut pe baza principiilor cre\u0219tine. Alt lucru este c\u0103 con\u0219tiin\u021ba liderilor de opinie public\u0103 a fost reformatat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t originile cre\u0219tine au \u00eenceput s\u0103 fie trecute sub t\u0103cere, impun\u00e2ndu-se o alt\u0103 teorie a apari\u021biei umanismului european.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi putem afirma cu regret c\u0103 elitele \u021b\u0103rilor occidentale deconstruiesc, de fapt, mo\u0219tenirea cre\u0219tin\u0103, abandon\u00e2nd r\u0103d\u0103cinile lor duhovnice\u0219ti \u2013 tot ceea ce a modelat civiliza\u021bia occidental\u0103 ca atare \u0219i a f\u0103cut posibile succesele \u0219i realiz\u0103rile ei anterioare \u00een domeniile \u0219tiin\u021bific, cultural, socio-politic. Casa european\u0103 seam\u0103n\u0103 tot mai mult, \u00een expresia Evangheliei, <em>cu mormintele cele v\u0103ruite, care pe din afar\u0103 se arat\u0103 frumoase, \u00een\u0103untru \u00eens\u0103 sunt pline de oase de mor\u0163i \u015fi de toat\u0103 necur\u0103\u0163ia<\/em> (Matei 23:27). Da, cl\u0103direa este \u00eenc\u0103 frumoas\u0103 la \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are, uime\u0219te prin splendoarea \u0219i luxul ei, dar fundamentul s-a deformat iremediabil, comunica\u021biile sunt putrede, pere\u021bii portan\u021bi sunt pe cale s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103&#8230;<\/p>\n<p>Spun asta f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 r\u0103utate sau arogan\u021b\u0103. Am locuit \u00een Occident, cunosc bine via\u021ba occidental\u0103 \u0219i \u00eemi amintesc de starea moral\u0103 \u0219i religioas\u0103 a societ\u0103\u021bii occidentale cu treizeci sau patruzeci de ani \u00een urm\u0103. Era o societate diferit\u0103, acolo predominau alte valori. (&#8230;)<\/p>\n<p>Acum pute\u021bi pune \u00eentrebarea: ce urmeaz\u0103? Ce leg\u0103tur\u0103 are cu \u021bara noastr\u0103 tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi \u00een Occident privind domeniul rela\u021biilor \u00eentre genuri, al moralit\u0103\u021bii personale \u0219i publice? Putem, desigur, s\u0103 depl\u00e2ngem \u0219i s\u0103 regret\u0103m c\u0103 elitele politice occidentale, precum ni\u0219te <em>c\u0103l\u0103uze oarbe<\/em> (Matei 15:14), \u00ee\u0219i conduc popoarele \u00een pr\u0103pastie, spre devastarea lor moral\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Dar Rusia trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be o lec\u021bie din toate acestea \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u00e2t de important este s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fidel\u0103 tradi\u021biilor \u0219i valorilor sale duhovnice\u0219ti. Nu ne putem \u00eempiedica de celea de care s-au \u00eempiedicat \u021b\u0103rile occidentale \u2013 aceasta trebuie s-o \u021binem minte. S\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m lec\u021bia nu doar teoretice\u0219te, moraliz\u00e2nd, ci corect\u00e2nd \u00een fapte acele tendin\u021be str\u00e2mbe, p\u0103c\u0103toase, care sunt deja par\u021bial prezente \u0219i \u00een via\u021ba noastr\u0103 public\u0103.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 stare de lucruri \u00een niciun caz nu ar trebui s\u0103 devin\u0103 un motiv de m\u00e2ndrie fariseic\u0103, cic\u0103, noi nu suntem ca ei. Dup\u0103 cum a spus Hristos, \u00een primul r\u00e2nd trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la noi \u00een\u0219ine \u0219i s\u0103 ne m\u0103rturisim sl\u0103biciunea, p\u0103catele. Nu ar trebui s\u0103 privim cu dispre\u021b pe nimeni; trebuie s\u0103 lupt\u0103m \u00eempotriva acestei ispite \u00een toate felurile posibile, pentru c\u0103 m\u00e2ndria orbe\u0219te \u00eentotdeauna mintea \u0219i \u00eenv\u00e2rto\u0219e\u0219te inima, \u00eempiedic\u00e2ndu-ne s\u0103 vedem clar \u0219i deslu\u0219it problemele \u0219i pericolele. Pe c\u00e2nd pericolele exist\u0103 cu adev\u0103rat \u0219i sunt multe.<\/p>\n<p>Principalul pericol const\u0103 \u00een idealul fericirii \u0219i al modului de via\u021b\u0103 pe care civiliza\u021bia occidental\u0103 \u00eel promoveaz\u0103 \u0219i \u00eel \u00eentruchipeaz\u0103 at\u00e2t de atractiv, ideal care, \u00een ultimele secole, a devenit, \u00een esen\u021b\u0103, o cultura a \u201evi\u021belului de aur\u201d, plas\u00e2nd \u00een prim plan valorile economice \u0219i bun\u0103starea material\u0103.<\/p>\n<p>Mul\u021bi oameni percep lumea occidental\u0103 ca pe o imagine vie a abunden\u021bei materiale, un p\u0103m\u00e2nt fabulos al fericirii \u0219i al confortului. Acest lucru este demonstrat \u00een mod elocvent, \u00een special, de fluxurile de refugia\u021bi care au inundat \u021b\u0103rile europene \u00een ultimii ani. La urma urmei, oamenii alearg\u0103 dup\u0103 fericire, expun\u00e2ndu-\u0219i uneori via\u021ba unor pericole teribile; caut\u0103 o via\u021b\u0103 bine hr\u0103nit\u0103 \u0219i prosper\u0103. Desigur, acest lucru nu este condamnabil \u00een sine. Dar, \u00een acela\u0219i timp, observ\u0103m c\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i refuz\u0103 s\u0103 creeze aceast\u0103 via\u021b\u0103 \u00een \u021b\u0103rile lor; ei nu pot face acest lucru din cauza diferitelor circumstan\u021be. Ei vor s\u0103 vin\u0103 la o via\u021b\u0103 deja statornicit\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i <em>zideasc\u0103<\/em>, a\u0219a cum spune apostolul Pavel, via\u021ba lor pe <em>temelie str\u0103in\u0103<\/em> (Rom. 15:20). Situa\u021bia ne este cunoscut\u0103, din p\u0103cate, \u0219i nou\u0103.<\/p>\n<p>Problema nu const\u0103 doar \u00een faptul c\u0103 migran\u021bii care au venit \u00een Europa nu doresc s\u0103 se integreze, s\u0103 \u00eenve\u021be limba, istoria \u0219i cultura acestor \u021b\u0103ri. Problema migra\u021biei \u00een Europa se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 migran\u021bii s-au confruntat cu un mediu foarte sl\u0103bit \u0219i dezorientat din punct de vedere duhovnicesc. De ce s-a \u00eent\u00e2mplat asta? Pentru c\u0103 europenii au \u00eencetat s\u0103 mai fie con\u0219tien\u021bi de r\u0103d\u0103cinile lor cre\u0219tine, le este ru\u0219ine de ele. Ei evit\u0103 cu sfial\u0103 s\u0103-l pomeneasc\u0103 pe Hristos chiar \u0219i \u00een denumirile s\u0103rb\u0103torilor. Nu mai este posibil s\u0103 scrie\u021bi Christmas \u2013 ci Xmas, adic\u0103 cuv\u00e2ntul \u201eHristos\u201d nu poate fi folosit \u00een spa\u021biul public. Ei scot crucile din locurile \u00een care erau amplasate \u00een mod tradi\u021bional, de exemplu, din s\u0103lile de clas\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 adapteze textele biblice pentru a justifica ideologia egalit\u0103\u021bii de gen.<\/p>\n<p>Dar un loc sf\u00e2nt, a\u0219a cum se spune \u00een popor, nu r\u0103m\u00e2ne niciodat\u0103 gol. De aceea admit pe deplin c\u0103 \u201egr\u0103dina \u00eenfloritoare\u201d a Europei va c\u0103p\u0103ta \u00een cur\u00e2nd forme \u0219i contururi complet diferite, care au pu\u021bin \u00een comun cu ceea ce suntem obi\u0219nui\u021bi s\u0103 admir\u0103m.<\/p>\n<p>Totu\u0219i, repet: atunci c\u00e2nd discut\u0103m despre aceasta, nu trebuie s\u0103 fim r\u0103ut\u0103cio\u0219i, ci s\u0103 punem \u00een mod deschis \u00eentreb\u0103ri incomode societ\u0103\u021bii noastre, nou\u0103 \u00een\u0219ine, mai ales c\u0103 \u0219i noi avem anumite tendin\u021be alarmante. Fascina\u021bi de cultura european\u0103 \u0219i de beneficiile materiale pe care aceasta le promite, mul\u021bi dintre compatrio\u021bii no\u0219tri care simpatizeaz\u0103 cu modul de via\u021b\u0103 occidental sunt toleran\u021bi fa\u021b\u0103 de abaterile \u0219i excesele morale ale Europei moderne, consider\u00e2ndu-le, \u00een cel mai bun caz, fie ciud\u0103\u021benii, fie manifest\u0103ri normale ale libert\u0103\u021bii \u0219i democra\u021biei.<\/p>\n<p>Exist\u0103 un pericol uria\u0219 \u00een aceast\u0103 abordare, inclusiv pentru societatea noastr\u0103. Tradi\u021bia bisericeasc\u0103 a p\u0103strat pentru noi cuvintele remarcabilului \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i sf\u00e2nt ierarh Vasile cel Mare, marele filozof \u0219i teolog, care avertiza: <em>\u201eCine prive\u0219te r\u0103ul f\u0103r\u0103 dezgust, \u00eel va privi \u00een cur\u00e2nd cu pl\u0103cere\u201d<\/em>. Cuvinte foarte puternice. Dac\u0103 nu exist\u0103 aversiune fa\u021b\u0103 de r\u0103u \u2013 el va deveni pl\u0103cere. \u00cempreun\u0103 cu dragostea pentru valorile occidentale \u0219i dorul nest\u0103vilit pentru prosperitatea \u0219i confortul european, astfel de oameni aduc pe neobservate \u00een spa\u021biul public acea atitudine tolerant\u0103 fa\u021b\u0103 de p\u0103cat, care a dus la degradarea moral\u0103 a civiliza\u021biei europene moderne.<\/p>\n<p>Nu trebuie s\u0103 ne fie ru\u0219ine s\u0103 numim r\u0103ul \u2013 r\u0103u \u0219i p\u0103catul \u2013 p\u0103cat. (&#8230;) Adev\u0103rata libertate a omului este \u00eenso\u021bit\u0103 de con\u0219tientizarea responsabilit\u0103\u021bii morale. Nu ave\u021bi responsabilitate moral\u0103 \u2013 nu v\u0103 apuca\u021bi s\u0103 crea\u021bi o societate liber\u0103, totul se va transforma \u00een iad! \u0218i nicio lege nu va ajuta, pentru c\u0103 natura eliberat\u0103 pentru p\u0103cat a omului va tinde c\u0103tre r\u0103u. A\u0219a spune legea, nu noi am inventat-o \u0219i toate acestea sunt foarte bine descrise \u00een teologie. De aceea Biserica lupt\u0103 \u00eempotriva p\u0103catului omenesc \u2013 pentru ca via\u021ba omului s\u0103 nu se transforme \u00een iad.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em>Sursa: <a href=\"http:\/\/www.patriarchia.ru\/db\/text\/6096443.html\"><strong>Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 23 ianuarie 2024, \u021bin\u00e2nd un discurs \u00een cea de a XII-ea \u0219edin\u021b\u0103 plenar\u0103 a \u00cent\u00e2lnirilor Parlamentare de Cr\u0103ciun la camera superioar\u0103&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":22769,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Elitele occidentale refuz\u0103 la mo\u0219tenirea cre\u0219tin\u0103 \u2013 Patriarhul Chiril - traditia.md","description":"La 23 ianuarie 2024, \u021bin\u00e2nd un discurs \u00een cea de a XII-ea \u0219edin\u021b\u0103 plenar\u0103 a \u00cent\u00e2lnirilor Parlamentare de Cr\u0103ciun la camera superioar\u0103 a parlamentului rus, Sanct"},"footnotes":""},"categories":[39,38],"tags":[],"class_list":["post-22823","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-biserica-si-societatea","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22823","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22823"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22823\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/22769"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22823"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22823"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22823"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}