{"id":22151,"date":"2024-01-05T10:59:15","date_gmt":"2024-01-05T08:59:15","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=22151"},"modified":"2024-01-05T11:01:30","modified_gmt":"2024-01-05T09:01:30","slug":"darurile-magilor-si-importanta-acestora-pentru-lumea-crestina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/darurile-magilor-si-importanta-acestora-pentru-lumea-crestina\/","title":{"rendered":"Darurile Magilor \u0219i importan\u021ba acestora pentru lumea cre\u0219tin\u0103"},"content":{"rendered":"

Citind despre Na\u0219terea M\u00e2ntuitorului Hristos \u00een Sf\u00e2nta Evanghelie dup\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol \u0219i Evanghelist Matei, ne-am \u00eentrebat cu to\u021bii cine erau \u201ecei trei magi\u201d \u0219i de ce sunt aminti\u021bi \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u2013 fiind reprezenta\u021bi \u00een iconografie oferind daruri Pruncului Iisus. De aceea, unul dintre cele mai frumoase \u0219i mai tainice momente legate de venirea lui Mesia este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cel cu privire la venirea magilor de la R\u0103s\u0103rit \u0219i \u00eenchinarea lor \u00een fa\u021ba lui Hristos, n\u0103scut \u00een ieslea din Betleemul Iudeii. <\/em><\/strong><\/p>\n

Un aspect important \u00eel reprezint\u0103 apari\u021bia stelei dup\u0103 care s-au c\u0103l\u0103uzit cei trei magi de la R\u0103s\u0103rit, aceasta fiind profe\u021bit\u0103 prin Valaam, care este considerat de unii scriitori biserice\u0219ti ca fiind p\u0103g\u00e2n. \u00cen scrierile lui Eusebiu de Cezareea, acesta \u00eel vede pe Valaam, drept un \u00eenainta\u0219 al magilor de la r\u0103s\u0103rit, prin care s-au p\u0103strat profe\u021biile lui despre ivirea Stelei din Iacob. De aceea, fiind mi\u0219ca\u021bi de cuvintele lui, c\u00e2nd au z\u0103rit steaua fixat\u0103 vertical deasupra Iudeii, magii au pornit \u00een c\u0103utarea celui vestit de Valaam, iar \u00een loc s\u0103 blesteme pe israeli\u021bi, a\u0219a cum inten\u021bionase, prin lucrarea lui Dumnezeu a gr\u0103it \u00een schimb cuvinte mesianice: \u201e\u00cel v\u0103d, dar acum \u00eenc\u0103 nu este; \u00cel privesc dar nu de aproape; o stea r\u0103sare din Iacov; un toiag se ridic\u0103 din Israel \u0219i va lovi pe c\u0103peteniile Moabului \u0219i pe to\u021bi fiii lui Set \u00eei va zdrobi\u201d<\/em> (Numeri 24, 17).<\/p>\n

Paginile istoriei ni-i prezint\u0103 pe cei trei magi at\u00e2t \u00een Vechiul, c\u00e2t \u0219i \u00een Noul Testament. Astfel, cuv\u00e2ntul mag are sensul de \u201emagician\u201d. \u00cen viziunea Sf\u00e2ntului Iustin Martirul \u0219i Filozoful, dar \u0219i a scriitorilor Origen \u0219i Fericitului Augustin, ei g\u0103sesc acela\u0219i \u00een\u021beles \u00een cel de-al doilea capitol al Evangheliei dup\u0103 Matei, chiar dac\u0103 nu putem afirma c\u0103 aceasta ar fi interpretarea unanim\u0103. De aceea, unul dintre troparele din Mineiul pe decembrie ne prezint\u0103 acest aspect: \u201ePe magi, ucenicii vr\u0103jitorului Valaam, \u00eei cheam\u0103 Hristos spre cuno\u0219tin\u021ba prin stea \u0219i Cel ce \u00eembrac\u0103 cerul cu nori \u0219i de Care se cutremur\u0103 heruvimii \u00een iesle Se culc\u0103 \u0219i \u00een pe\u0219tera \u00eencape Cel ce umple toate\u201d.<\/em> Tot \u00een c\u0103r\u021bile de cult ni se spune c\u0103 cei trei magi veni\u021bi de la R\u0103s\u0103rit au fost \u00eemp\u0103ra\u021bi ai per\u0219ilor. Psalmul 71 (versetele 10-11) \u00eent\u0103re\u0219te acest lucru: \u201e\u00cemp\u0103ra\u021bii Tarsisului \u0219i insulele daruri vor aduce, \u00eemp\u0103ra\u021bii arabilor \u0219i ai reginei Saba prinoase vor aduce\/ \u0218i se vor \u00eenchina lui to\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bii p\u0103m\u00e2ntului, toate neamurile vor sluji lui\u201d<\/em>.<\/p>\n

Astfel, \u00een \u021aara Sf\u00e2nt\u0103, \u00een Betleem, se afl\u0103 Biserica Na\u0219terii Domnului care este cel mai vechi monument al culturii cre\u0219tine din Palestina. Acest\u0103 biseric\u0103 a fost construit\u0103 \u00een timpul domniei lui Constantin cel Mare de c\u0103tre mama sa, \u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena. Paginile istoriei ne arat\u0103 c\u0103 aceste ziduri au v\u0103zut invazia teribil\u0103 a hoardele persane, sub conducerea regelui Hosroe, care a distrus Ierusalimul, neating\u00e2ndu-se de cetatea Betleemului. De aceea, istoricii ne spun c\u0103 armata s-a oprit \u00een fa\u021ba u\u0219ilor bisericii, unde era reprezentat\u0103 o fresc\u0103 cu magii care erau reprezenta\u021bi \u00een haine persane. Per\u0219ii \u00eei respectau \u0219i se temeau de magii s\u0103i, neating\u00e2nd biserica.<\/p>\n

Un alt aspect important este cel legat de locul de unde ace\u0219tia au venit. A\u0219a cum ne spune Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, cei trei magi vin din partea de R\u0103s\u0103rit. Aici, mai mul\u021bi scriitori biserice\u0219ti spuneau c\u0103 este vorba de Babilon (Sf\u00e2ntul Maxim \u015fi Teodot de Ancira), Persia (Sf\u00e2ntul Clement de Alexandria \u0219i Sf\u00e2ntul Chiril al Alexandriei) sau Arabia, potrivit lui Tertulian sau Sf\u00e2ntului Epifanie. Totodat\u0103, ne amintit c\u0103, la acea vreme, la est de Palestina, doar Persia, Asiria \u0219i Babilonia mai aveau magi-preo\u021bi. (…)<\/p>\n

\u00centr-o predic\u0103 a Fericitului Augustin, cei trei magi L-au cunoscut primii dintre neamuri pe M\u00e2ntuitorul Hristos: \u201eMagii au urmat steaua care le-a \u0219i vorbit, precum o limb\u0103 a cerului \u00een locul Cuv\u00e2ntului-Copil, care \u00eenc\u0103 nu putea vorbi\u201d.<\/em> De aceea, prin \u00eentrebarea pe care magii o adreseaz\u0103 regelui Irod, ne arat\u0103 problema condi\u021biei Pruncului mesianic: \u201eUnde este regele iudeilor?\u201d \u2013 ceea ce \u00eel face pe Irod s\u0103 se tulbure, dorind s\u0103 omoare pe oricine ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 \u00eei ia locul pe tron. Pruncului Iisus vin s\u0103 I se \u00eenchine cu toat\u0103 cunoa\u0219terea \u0219i bog\u0103\u021bia lor ace\u0219ti misterio\u0219i \u00een\u021belep\u021bi ai vremii, care aduc \u00een dar aur, smirn\u0103 \u0219i t\u0103m\u00e2ie, a\u0219a cum ne relateaz\u0103 \u0219i Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur \u00een omiliile sale: \u201eMagii nu numai c\u0103 I s-au \u00eenchinat (lui Hristos), ci deschiz\u00e2nd vistieriile lor, I-au adus daruri; \u0219i daruri nu ca unui om, ci ca unui Dumnezeu. C\u0103 t\u0103m\u00e2ia \u0219i smirna sunt simboluri ale lui Dumnezeu. [\u2026] I-au adus daruri lipsite de toat\u0103 greutatea legii iudaice; c\u0103 nu i-au jertfit oi \u0219i vi\u021bei, ci daruri care erau aproape de filosofia Bisericii noastre, adic\u0103: credin\u021b\u0103, ascultare \u0219i dragoste\u201d<\/em>.<\/p>\n

Cinstitele Daruri pe care le-au adus magii M\u00e2ntuitorului Hristos sunt simbolice, iar \u00eenchinarea acestora \u00eenaintea Fiului lui Dumnezeu este, de asemenea, simbolic\u0103. Sf\u00e2ntul Irineu de Lyon ne spune despre darurile aduse: \u201e\u0218i dup\u0103 ce au fost condu\u0219i de stea \u00een casa lui Iacov la Emanuel, prin darurile pe care I le-au pus \u00eenainte, ei au ar\u0103tat cine era Cel c\u0103ruia I se \u00eenchinau, pentru c\u0103 El \u00censu\u0219i era Cel care urma s\u0103 moar\u0103 \u0219i s\u0103 fie \u00eengropat neamul omenesc muritor; aur, pentru c\u0103 este Rege a C\u0103rui \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie nu va avea sf\u00e2r\u0219it; \u0219i t\u0103m\u00e2ie, pentru c\u0103 este Dumnezeu Care S-a f\u0103cut cunoscut \u00een Iudeea \u0219i S-a ar\u0103tat celor care nu-L c\u0103utau pe El\u201d.<\/em> Acest fragment al Sf\u00e2ntului Irineu ne arat\u0103 c\u0103 magii sunt reprezenta\u021bii neamurilor care nu-L cunoscuse pe Dumnezeu, \u00een afar\u0103 de poporul ales. Fericitul Augustin ne spune c\u0103 aceast\u0103 scena a \u00eenchin\u0103rii reprezint\u0103 \u201em\u00e2ntuirea oferit\u0103 tuturor popoarelor\u201d. (…)<\/p>\n

Dup\u0103 cucerirea Constantinopolului de c\u0103tre armatele otomane, aceste daruri ajung la sultana Mara, fiica domnitorului Serbiei, Gheorghie Brancovici. Fiind biruit de otomani, acesta este nevoit s\u0103 o \u00eencredin\u021beze pe fiica sa, Mara, sultanului Murad al II-lea. Totodat\u0103, un lucru foarte interesant este c\u0103 sultanul i-a \u00eeng\u0103duit acesteia s\u0103-\u0219i p\u0103streze religia cre\u0219tin\u0103, fiindc\u0103 aceasta este cea care \u00eel va cre\u0219te cre\u0219te pe Mahomed al II-lea \u2013 cuceritorul Constantinopolului. De asemenea, \u00een anul 1470, sultana Mara hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 darurile magilor M\u0103n\u0103stirii Athonite Sf\u00e2ntul Pavel, m\u0103n\u0103stire la care tat\u0103l ei avea mare evlavie \u0219i dragoste<\/strong>. Ajung\u00e2nd la m\u0103n\u0103stire, tradi\u021bia ne spune c\u0103 aceasta a auzit glasul Maicii Domnului: \u201eMara, Mara, s\u0103 nu mergi mai departe, c\u0103ci \u00een m\u0103n\u0103stire locuiesc monahi, iar tu e\u0219ti femeie. Aici st\u0103p\u00e2nesc eu\u201d.<\/p>\n

Sultana a l\u0103sat darurile la u\u0219a m\u0103n\u0103stirii, cer\u00e2ndu-i iertare Maicii Domnului. Darurile magilor, \u00een forma lor actual\u0103, constau \u00een 28 de monede din aur gravate minu\u021bios, de form\u0103 dreptunghiular\u0103, iar t\u0103m\u00e2ia \u0219i smirna sunt sub forma a 62 de m\u0103rgele. Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ne spun c\u0103 magii de la R\u0103s\u0103rit de\u021bin un rol foarte important \u00een iconomia m\u00e2ntuirii, pentru c\u0103 \u00eenchinarea acestora \u00eenaintea lui Hristos reprezint\u0103 sf\u00e2r\u0219itul idolatriei p\u0103g\u00e2ne \u0219i chemarea tuturor neamurilor la credin\u021ba cea adev\u0103rat\u0103. \u00cen Canonul cel Mare, Sf\u00e2ntul Andrei Criteanul ne aminte\u0219te chiar de actul m\u00e2ntuirii magilor: \u201eHristos pe magi i-a m\u00e2ntuit, pe p\u0103stori i-a chemat, mul\u021bimea pruncilor a f\u0103cut-o mucenici\u2026\u201d.<\/em> (…)<\/p>\n

\"Darurile<\/p>\n

A\u0219adar, aceste Cinstite Daruri au o \u00eensemnate deosebit\u0103 pentru lumea Ortodox\u0103, fiind daruri pe care \u00censu\u0219i Fiul lui Dumnezeu le-a binecuv\u00e2ntat, ar\u0103t\u00e2ndu-ne tuturor c\u0103 Acesta a venit \u00een lume din iubire, a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, pentru c\u0103 \u201eDumnezeu este iubire\u201d<\/em> (1 Ioan 4, 16), iar tot Hristos Domnul ne spune: \u201eEu sunt Lumina lumii; cel ce \u00cemi urmeaz\u0103 Mie nu va umbla \u00een \u00eentuneric, ci va avea lumina vie\u021bii\u201d<\/em>, ar\u0103t\u00e2ndu-ne c\u0103 Acesta a venit s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 evanghelia cea adev\u0103rat\u0103 la toate popoarele care vor s\u0103 asculte \u0219i s\u0103 urmeze poruncile lui Dumnezeu, iar magii sunt cei care deschid aceast\u0103 poart\u0103 de a-L cunoa\u0219te pe M\u00e2ntuitorul Hristos, Cel numit \u00een troparul Na\u0219terii Sale: \u201eSoarele Drept\u0103\u021bii\u201d.<\/em><\/p>\n

Filip-Hristofor Cane,
\nstudent al Facult\u0103\u021bii de Teologie \u201eJustinian Patriarhul\u201d
\ndin Bucure\u0219ti<\/em><\/strong><\/p>\n

Sursa: DOXOLOGIA.ro<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Citind despre Na\u0219terea M\u00e2ntuitorului Hristos \u00een Sf\u00e2nta Evanghelie dup\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol \u0219i Evanghelist Matei, ne-am \u00eentrebat cu to\u021bii cine erau \u201ecei trei…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":22149,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Darurile Magilor \u0219i importan\u021ba acestora pentru lumea cre\u0219tin\u0103 - traditia.md","description":"Citind despre Na\u0219terea M\u00e2ntuitorului Hristos \u00een Sf\u00e2nta Evanghelie dup\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol \u0219i Evanghelist Matei, ne-am \u00eentrebat cu to\u021bii cine erau \u201ecei trei magi\u201d \u0219"},"footnotes":""},"categories":[40,38],"tags":[],"class_list":["post-22151","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-apararea-credintei","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22151"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22151\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/22149"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}