{"id":21556,"date":"2023-12-18T10:32:53","date_gmt":"2023-12-18T08:32:53","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=21556"},"modified":"2023-12-18T10:37:25","modified_gmt":"2023-12-18T08:37:25","slug":"falsificarea-istoriei-bisericesti-ca-unealta-a-schismei-anii-1919-1944-incheiere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/falsificarea-istoriei-bisericesti-ca-unealta-a-schismei-anii-1919-1944-incheiere\/","title":{"rendered":"Falsificarea istoriei biserice\u0219ti ca unealt\u0103 a schismei. Anii 1919-1944. \u00cencheiere."},"content":{"rendered":"

Partea I. Perioada de p\u00e2n\u0103 la 1918<\/em><\/strong><\/a>\u00a0Partea II. Anul 1918<\/em><\/strong><\/a> \u00a0<\/p>\n

\u00cen promovarea la noi, \u00een Moldova, a ideologiei rom\u00e2nismului un rol aparte \u00eel joac\u0103 miturile istorice. Unul din ele este dedicat perioadei interbelice \u0219i sun\u0103 cam \u00een felul urm\u0103tor: \u201eDup\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea actului Marii Uniri, Basarabia a cunoscut un puternic progres. Cei 22 de ani de existen\u021b\u0103 a Basarabiei \u00een cadrul statului roman, de la 1918 p\u00e2n\u0103 la 1940, au reprezentat o perioad\u0103 de glorie \u0219i progres economic, cultural, social \u0219i politic. \u0218i, bine\u00een\u021beles, o perioad\u0103 de glorie bisericeasc\u0103, mai ales \u00een timpul existen\u021bei Mitropoliei Basarabiei \u00een anii 1928-1940.\u201d<\/strong><\/p>\n

L\u0103s\u00e2nd la o parte aspectele social-politice \u0219i economice, \u00een cele ce urmeaz\u0103 vom aduce doar c\u00e2teva exemple din care devine clar c\u0103 via\u021ba bisericeasc\u0103 pe teritoriul dintre Nistru \u0219i Prut \u00een perioada men\u021bionat\u0103 nu a fost chiar at\u00e2t de \u00eenfloritoare cum o elogiaz\u0103 trubadurii Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

Fire\u0219te, dac\u0103 e s\u0103 facem compara\u021bie cu situa\u021bia ortodoxiei \u00een URSS-ul interbelic unde Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 se afla \u00een prigoan\u0103, \u00een Basarabia lucrurile se prezentau cu totul diferit. Altceva e c\u0103, \u00een cazul dat, orice compara\u021bie este incorect\u0103 din punct de vedere metodologic, lipsit\u0103 de istorism. Or, pe de o parte era politica unui stat ateu care practica limitarea p\u00e2n\u0103 la intrezicere aproape deplin\u0103 a libert\u0103\u021bii de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i a practicilor religioase, \u00een timp ce pe de alt\u0103 parte avem de a face cu o politic\u0103 de stat care, acord\u00e2nd sprijin \u0219i \u00eentre\u021b\u00e2n\u00e2nd Biserica, nu catadicsea s\u0103 o folosesc\u0103 \u00een promovarea intereselor sale ideologice \u0219i administrative.<\/p>\n

R\u0103spunsul la \u00eentrebarea, de altfel actual\u0103, care dintre cele dou\u0103 tipuri de rela\u021bie dintre Biseric\u0103 \u0219i stat este pentru prima mai \u00een defavoare \u00eel l\u0103s\u0103m pentru o alt\u0103 data. Acum ne intereseaz\u0103 cum se prezentau \u00een realitate la noi \u00een perioada men\u021bionat\u0103 lucrurile cu situa\u021ba bisericeasc\u0103.<\/p>\n

Vom remarca c\u0103 \u00een procesul de negocieri dintre Bisericile Rus\u0103 \u0219i Rom\u00e2n\u0103 cu privire la \u201eMitropolia Basarbiei\u201d, ce a demarat odat\u0103 cu schisma din 1992, istoria bisericesc\u0103 din anii 1918-1940, de asemenea, a avut parte de intrepret\u0103ri diferite. \u00cen continuare propunem aten\u021biei citutorilor un amplu fragment din tot aceia\u0219i declara\u0163ie a Serviciului de comunc\u0103ri al Departamentului pentru rela\u0163ii externe biserice\u015fti al Patriarhiei Moscovei, de la 25 martie 2008<\/strong>, document din care am citat \u00een p\u0103r\u021bile anterioare (cu caracter cursiv este redat\u0103 opinia p\u0103r\u021bii rom\u00e2ne):<\/p>\n

\u00ab<<\u2026>> M\u0103rturiile numeroase despre \u00eempotrivirile clericilor \u015fi mirenilor Eparhiei de Chi\u015fin\u0103u autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii afirma\u0163ia precum c\u0103 \u201e\u00een 1918, dup\u0103 106 ani de ocupa\u0163ie \u0163arist\u0103, poporul Basarabiei, exprim\u00e2ndu-\u015fi liber voin\u0163a, s-a adresat cu cererea de re\u00eentoarcere a bisericii din Basarabia sub protec\u0163ia canonic\u0103 a Bisericii-Mame, Biserica Ortodox\u0103 Autocefal\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/em> Nu a fost \u00eenregistrat\u0103 nici o adresare din partea credincio\u015filor \u015fi clericilor Moldovei c\u0103tre Conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse cu rug\u0103mintea de a trece \u00een s\u00e2nul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Nu cunoa\u015fte istoria nici vreo adresare a credincio\u015filor moldoveni c\u0103tre Patriarhia Rom\u00e2n\u0103, despre care m\u0103rturise\u015fte partea rom\u00e2n\u0103. Sunt cunoscute doar cererile respective ale politicienilor, impuse cu for\u0163a Bisericii.<\/p>\n

\u00centre anii 1918\u20131919, adep\u0163ii integr\u0103rii Moldovei \u00een statul rom\u00e2n erau nemul\u0163umi\u0163i c\u0103 \u201e\u00eenc\u0103 se mai afl\u0103 preo\u0163i care nu numai c\u0103 refuz\u0103 s\u0103-l pomeneasc\u0103 \u00een timpul sfintei liturghii pe rege, familia regal\u0103 \u015fi Sf\u00e2ntul Sinod, dar \u015fi instig\u0103 poporul la eliberare\u201d de sub autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne. Situa\u0163ia c\u00e2nd majoritatea preo\u0163ilor, profesorilor \u015fi a primarilor de la sate refuzau s\u0103 participe la agita\u0163ia prorom\u00e2neasc\u0103, a dus la \u00een\u0103sprirea interdic\u0163iei de a folosi slavona veche \u00een serviciul divin \u015fi a limbii ruse \u00een predicile biserice\u015fti. Jandarmii urm\u0103reau \u00eendeplinirea acestui ordin. \u00cen 1919, siguran\u0163a (poli\u0163ia politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103) ora\u015fului B\u0103l\u0163i raporta: \u201eMoldovenii au o atitudine du\u015fm\u0103noas\u0103 fa\u0163\u0103 de administra\u0163ia rom\u00e2n\u0103, evit\u0103 clerul rom\u00e2nesc <…>, \u00eei amenin\u0163\u0103 pe preo\u0163i atunci c\u00e2nd ace\u015ftia \u00eel pomenesc pe rege \u00een biseric\u0103\u201d.<\/p>\n

Conform m\u0103rturiei juristului rom\u00e2n V. Erbiceanu, care a activat \u00een Basarabia \u00eentre anii 19181923, \u201e\u00een sfera bisericeasc\u0103 <…> lupta se manifesta printr-o tendin\u0163\u0103 evident\u0103 a clerului spre independen\u0163a Bisericii Basarabene fa\u0163\u0103 de cea Rom\u00e2n\u0103, pentru p\u0103strarea limbei slavone, a obiceiurilor biserice\u015fti, pentru p\u0103strarea limbii \u015fi a istoriei ruse \u00een calitate de obiecte principale \u00een seminarele teologice, pentru folosirea \u00eentregului patrimoniu al eparhiei doar \u00een interesele basarabenilor\u201d.<\/p>\n

\u00cencercarea de a introduce \u00een Moldova, \u00een octombrie 1924, calendarul bisericesc de stil nou a condus la o confruntare a credicio\u015filor \u015fi clericilor moldoveni cu administra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, ce a durat pe parcursul mai multor ani. \u00cens\u0103\u015fi autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au constatat persisten\u0163a \u00een societatea basrabean\u0103 a unor tradi\u0163ii trainice a Ortodoxiei ruse, \u00een care vedeau principala cauz\u0103 a protestelor generale. Din m\u0103rturiile siguran\u0163ei: \u201eGuvernarea \u0163arist\u0103 \u00een Basarabia i-a imprimat Bisericii din aceast\u0103 provincie un aspect \u201eortodox\u201d, conservat at\u00e2t \u00een duhul c\u00e2t \u015fi \u00een aspectul ei. Credin\u0163a este \u00eenv\u0103luit\u0103 de un misticism caracteristic poporului slav, iar bisericile, cu mici excep\u0163ii, sunt pline de icoane ale sfin\u0163ilor de la Kazani \u015fi de pe Don, ce apar\u0163in \u201eOrtodoxiei ruse\u201d, cu inscrip\u0163ii \u00een limba slavon\u0103\u201d.<\/p>\n

Opinia public\u0103 \u015fi presa din Basarabia i-a sus\u0163inut pe credincio\u015fi. Nesupunerea clerului a fost reprimat\u0103. Dar protestele maselor largi ale popula\u0163iei nu au \u00eencetat \u015fi, \u00een 1928, au c\u0103p\u0103tat propor\u0163iile unei \u00eempotriviri generale cu caracter religios. O \u00eempotrivire deosebit\u0103 o \u00eent\u00e2mpina batjocorirea de c\u0103tre na\u0163ionali\u015fti a glotonimului \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d \u015fi \u00eencercarea de a o numi rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\"1\"

Biserica Sf\u00e2ntul Pantelimon (Biserica Sinadino) din Chi\u0219in\u0103u \u00een perioada interbelic\u0103<\/p><\/div>\n

Chiar \u015fi adep\u0163ii ferven\u0163i ai rom\u00e2niz\u0103rii Basarabiei, din categoria c\u0103rora f\u0103cea parte O. Ghibu, recuno\u015fteau c\u0103 \u201e\u00een Basarabia, ideea na\u0163ional\u0103 (panrom\u00e2neasc\u0103) era ca \u015fi inexistent\u0103 \u00een s\u00e2nul tuturor claselor sociale: \u0163\u0103r\u0103nime, cler, boieri…<\/strong>, \u201dmoldovenii\u201d din Basarabia, \u00een realitate, nu mai alc\u0103tuiesc o parte efectiv\u0103 a poporului rom\u00e2n, ei nu simt nici un fel de ata\u015fament \u015fi nici nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 se identifice cu d\u00e2nsul… \u00cen Basarabia tot mai mult avem de a face cu un popor moldovenesc deosebit\u201d<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen anul 1938, \u00een Basarabia tot mai mult s-a intensificat prigoana na\u0163ional\u0103, inclusiv \u00een sfera bisericeasc\u0103. Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Rom\u00e2ne le-a interzis preo\u0163ilor chiar \u015fi \u00een timpul m\u0103rturisirii s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103, dec\u00e2t cea rom\u00e2neasc\u0103. Pe mul\u0163i credincio\u015fi din Basarabia aceast\u0103 interdic\u0163ie i-a determinat s\u0103 rup\u0103 orice leg\u0103tur\u0103 cu Biserica. \u00censtr\u0103inarea \u00eentre cler \u015fi popor se intensifica, av\u00e2nd drept rezultat extinderea sectarismului \u015fi a indeferentismului religios.<\/p>\n

Dup\u0103 o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp (1940-1941), \u00een care Basarabia s-a aflat \u00een componen\u0163a Uniunii Sovietice, s-a \u00eenceput Marele R\u0103zboi pentru ap\u0103rarea Patriei, \u00een care Rom\u00e2nia s-a al\u0103turat Germaniei naziste.<\/p>\n

Acum, \u00een componen\u0163a Bisericii Rom\u00e2ne s-a inclus un teritoriu \u015fi mai extins. A fost ad\u0103ugat\u0103 (dup\u0103 expresia p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne, \u201edin considerente pastoral-misionare, \u0163in\u00e2nd cont de represaliile staliniste \u00eempotriva Bisericii Ortodoxe \u00een aceast\u0103 zon\u0103\u201d<\/em>) misiunea ortodox\u0103 de peste Nistru, care includea regiunea Odesa \u015fi parte din regiunile Nikolaev \u015fi Vini\u0163a. \u00cen afar\u0103 de aceasta, \u00een una din eparhiile rom\u00e2ne\u015fti a fost inclus\u0103 Bucovina de Nord. Dictatorul Rom\u00e2niei, Ion Antonescu, d\u0103dea personal indica\u0163ii cum s\u0103 fie dus\u0103 activitatea misionar\u0103 \u00een \u201eTransnistria\u201d \u015fi cum s\u0103 fie selectate cadrele misionare. Pe teritoriul aflat \u00een subordinea Ministerului German pentru \u0163inuturile Orientale \u015fi transmis Rom\u00e2niei prin tratatul germano-rom\u00e2n din 30 august 1941, aveau loc represaliile clerului local. \u00cen mod for\u0163at a fost introdus noul stil calendaristic.<\/p>\n

Pre\u015fedintele misiunii din noiembrie 1942, episcopul Visarion (Puiu), \u00eel cunostea personal pe Ion Antonescu \u015fi \u00een rezolvarea problemelor biserice\u015fti avea privilegiul de a se adresa nu Preafericitului Patriarh Nicodim, ci direct dictatorului. \u201eCucerirea oric\u0103rui popor<\/strong>, medita episcopul Visarion \u00eentr-o scrisoare din 5 ianuarie 1943, adresat\u0103 lui I. Antonescu, \u00eencepe prin arme, continu\u0103 prin strategii administrative, dar nu poate fi dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit dec\u00e2t printr-o cucerire spiritual\u0103<\/strong>\u201d.<\/p>\n

Misionarii rom\u00e2ni se vedeau o putere care, treptat, ar fi trebuit s\u0103 organizeze via\u0163a bisericeasc\u0103 pe \u00eentreg teritoriul Rusiei. Form\u00e2nd cadre misionare, administra\u0163ia lui Antonescu crea pentru ele condi\u0163ii privilegiate. \u00cen toamna anului 1942, din 461 de preo\u0163i care p\u0103storeau popula\u0163ia regiunii dintre Nistru \u015fi Bug, 265 au fost trimi\u015fi din Rom\u00e2nia. O comisie special\u0103 creat\u0103 \u00een Episcopia de Ismail, transmitea jandarmeriei rom\u00e2ne pentru a fi trimi\u015fi \u00een lag\u0103rele de concentrare pe clericii care refuzau s\u0103 participe la procesul de rom\u00e2nizare a popula\u0163iei.<\/p>\n

Unii slujitori ai Bisericii au fost nevoi\u0163i s\u0103 colaboreze cu siguran\u0163a. Popula\u0163ia afla despre arest\u0103rile efectuate dup\u0103 denun\u0163urile acestora, ale partizanilor, enoria\u015filor cu convingeri politice incomode puterii. \u00cen biserici se vindeau \u015fi se \u00eemp\u0103r\u0163eau portretele lui Hitler, Mussolini, Antonescu. Erau marcate, ca s\u0103rb\u0103tori, aniversarea atacului asupra URSS, cotropirea unor ora\u015fe \u00eensemnate, zilele de na\u015ftere ale lui Hitler \u015fi alte evenimente.<\/p>\n

Pe m\u0103sura apropierii liniei frontului, cea mai mare parte a clericilor rom\u00e2ni a fugit \u00een Rom\u00e2nia, deoarece se sim\u0163eau \u00een Moldova \u015fi \u201eTransnistria\u201d ni\u015fte str\u0103ini. Faptul c\u0103 \u00een 1944 \u201eMitropolia Basarabiei\u201d \u201ea fost impus\u0103 de c\u0103tre puterea sovietic\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eentrerup\u0103 temporar activitatea\u201d<\/em>, a fost salutat de popoarele Moldovei \u015fi ale teritoriilor adiacente din Ucraina, la fel ca \u015fi \u00eentreruperea activit\u0103\u0163ii pe aceste teritorii a administra\u0163iei ocupante.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne neclar pe ce se bazeaz\u0103 afirma\u0163ia autorilor tezei citate, precum c\u0103 aceast\u0103 structur\u0103 bisericeasc\u0103 \u015fi-a suspendat doar \u201etemporar\u201d activitatea. Or, exist\u0103 m\u0103rturii documentare referitoare la recunoa\u015fterea necondi\u0163ionat\u0103 de c\u0103tre conducerea Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din acea perioad\u0103 a faptului afl\u0103rii Eparhiei de Chi\u015fin\u0103u \u00een componen\u0163a Bisericii Ortodoxe Ruse.<\/p>\n

\u00centre anii 1945-1947, au avut loc c\u00e2teva \u00eent\u00e2lniri ale Preafericitului Patriarh Nicodim cu ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse, inclusiv cu Sanctitatea Sa, Patriarhul Alexii I, \u015fi cu episcopul Chi\u015fin\u0103ului Ieronim, \u00een cadrul c\u0103rora au fost clarificate toate aspectele problemei privind \u00eentemeierea canonic\u0103 a includerii Eparhiei de Chi\u015fin\u0103u \u00een componen\u0163a Patriarhiei Moscovei.<\/p>\n

\u00cen scrisoarea trimis\u0103 la 20 mai 1945 Sanctit\u0103\u0163ii Sale, Patriarhului Moscovei \u015fi al \u00eentregii Rusii, Alexii I, Preafericitul Patriarh al Rom\u00e2niei Nicodim a promis c\u0103 vor fi \u00eentreprinse toate m\u0103surile pentru \u00eentoarcerea averilor biserice\u015fti scoase din Basarabia \u00een timpul retragerii unit\u0103\u0163ilor militare rom\u00e2ne:\u201d. \u201ePrea t\u00e2rziu am aflat despre unele cazuri ce au avut loc \u00een timpul r\u0103zboiului, pentru care regret\u0103m \u015fi ne m\u00e2hnim din ad\u00e2ncul sufletului… Tot ce a fost confiscat \u00een bisericile din Basarabia \u015fi Transnistria trebuie s\u0103 fie \u00eennapoiat. O comisie de control a realiz\u0103rii condi\u0163iilor de pacificare activeaz\u0103 \u00een acest sens \u015fi lucrurile avanseaz\u0103 spornic \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie.\u201d<\/strong><\/p>\n

De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, partea rom\u00e2n\u0103 nu a \u00eenaintat nici o declara\u0163ie cu privire la anumite preten\u0163ii fa\u0163\u0103 de Biserica din Moldova. De aceea, a\u015fa cum se men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een Declara\u0163ia Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 6 noiembrie 2007, conform canonului 17 al celui de-al IV-lea Sinod Ecumenic \u015fi canonului 25 al celui de-al VI-lea Sinod Ecumenic, a fost demult dep\u0103\u015fit termenul de vechime, prev\u0103zut pentru posibile discu\u0163ii la tema dat\u0103. <<\u2026>>\u00bb<\/p>\n

*\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/p>\n

\u00cen r\u0103zboiul informa\u021bional contra Bisericii Ortodoxe din Moldova \u00een scopul scind\u0103rii ei difuzarea falsurilor istorice a devenit un lucru obi\u0219nuit.<\/p>\n

\"2\"De exemplu, \u00een partea anterioar\u0103, a doua, a prezentului articol, dedicat\u0103 anului 1918, cu referin\u021b\u0103 la documente am demonstrat c\u0103 Sanctitatea Sa Patriarhul Tihon nu a fost de acord cu \u00eencoprporarea Eparhiei Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a Hotinului \u00een cadrul Bisericii Rom\u00e2ne \u0219i c\u0103 afirma\u021biile, precum c\u0103 el ar fi acordat libertate clerului \u0219i poporului credincios din Basarabia s\u0103-\u0219i decid\u0103 de sine st\u0103t\u0103tor soarta nu corespund realit\u0103\u021bii. \u00cens\u0103 pe cei care doresc aprofundarea schismei \u00een Biserica canonic\u0103 nu-i intereseaz\u0103 adev\u0103rul. Adep\u021bii \u201eMitropoliei Basarabiei\u201d r\u0103sp\u00e2ndesc pe re\u021belele de socializare imaginea Sf\u00e2ntului Ierarh Tihon cu o inscrip\u021bie minciunoas\u0103 despre, chipurile, binecuv\u00e2ntarea de c\u0103tre el a unui asemenea pas.<\/p>\n

Sau un alt exemplu gr\u0103itor, el \u021bine de preten\u021biile schismaticilor privind Catedrala episcopal\u0103 \u201eSfin\u021bii \u00eentocmai cu Apostolii Constantin \u0219i Elena\u201d din B\u0103l\u021bi. D\u00e2n\u0219ii afirm\u0103 c\u0103 edificarea catedralei s-ar fi f\u0103cut de c\u0103tre episcopul Visarion (Puiu) \u201ecu cheltuiala Statului Rom\u00e2n\u201d, dup\u0103 care f\u0103r\u0103 pic de obraz, invoc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u0219i \u201espiritul drept\u0103\u021bii istorice\u201d, cer de la arhiereul titular al Eparhiei de B\u0103l\u021bi \u0219i F\u0103le\u0219ti, arhiepiscopul Marchel, s\u0103 le \u201erestituie\u201d aceast\u0103 cl\u0103dire bisericeasc\u0103.<\/p>\n

Dar iat\u0103 cuvintele episcopului Visarion, rostite la 3 iunie 1935 \u00een discursul Preasfin\u021biei Sale la sfin\u021birea Catedralei Sfin\u021bilor Constantin \u0219i Elena: \u201e…A fost \u00eens\u0103, se vede, voia lui Dumnezeu ca at\u00e2t aceast\u0103 catedral\u0103 c\u00e2t \u0219i toat\u0103 a\u0219ezarea re\u00eenfiin\u021batei Episcopii a Hotinului \u0219i (B\u0103l\u021bului) s\u0103 se realizeze prin r\u00e2vna \u0219i banii clerului s\u0103u \u0219i, \u00eendeosebi, cu sprijinul \u021b\u0103ranilor acestei eparhii. \u0218i acest lucru ne m\u00e2ng\u00e2ie infinit… Regret\u0103m numai c\u0103 \u00eentru zidire ei nu am avut sprijin din partea c\u00e2rmuirii centrale a \u021b\u0103rii, precum de asemenea nici a factorilor locali…\u201d<\/em> Cuvintele ierarhului, infirm\u00e2nd falsul despre \u201echeltuiala Statului Rom\u00e2n\u201d, sunt \u00eenscrise \u0219i pe monumentul episcopului Visarion (Puiu) care, gra\u021bie efortului depus de vl\u0103dica Marchel, a fost instalat \u00een ograda catedralei episcopale.<\/p>\n

\u0218i fiindc\u0103 a fost atins\u0103 tema cl\u0103dirilor biserice\u0219ti de pe teritoriul Republicii Moldova nu putem s\u0103 nu ne exprim\u0103m nedumerirea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu preten\u021biile asupra acestor imobile din partea Patriarhiei Rom\u00e2ne. Mai mult dec\u00e2t ciudat\u0103 se prezint\u0103, bun\u0103oar\u0103, cerin\u021ba de a compensa costul cl\u0103dirii fostei Case eparhiale din Chi\u0219in\u0103u pe locul c\u0103reia ast\u0103zi este situat\u0103 Casa Guvernului.<\/p>\n

Cl\u0103direa \u00een cauz\u0103, fiind pe bun\u0103 dreptate considerat\u0103 una din capodoperele arhitecturale ale Chi\u0219in\u0103ului de p\u00e2n\u0103 la 1917, a fost \u00een decursul unui an \u0219i patru luni construit\u0103 datorit\u0103 str\u0103duin\u021bei episcopului Serafim (Ciceagov), viitor Sfin\u021bit Mucenic, care a condus Eparhia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a Hotinului \u00een perioada anilor 1908-1914. Sfin\u021birea Casei eparhiale (numit\u0103 \u00een popor \u0219i Casa lui Serafim) a avut loc la 18 decembrie 1911.<\/p>\n

Ce temei moral are conducerea Bisericii Rom\u00e2ne s\u0103 cear\u0103 pentru ea compensare? \u00centrebare retoric\u0103, nu a\u0219tept\u0103m vreun r\u0103spuns.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, tot la capitolul proprietate, vom repeta cuvintele Patriarhului Rom\u00e2niei, Nicodim, citate mai sus, din scrisoare Preafericirii Sale, de la 20 mai 1945, adresat\u0103 Patriarhului Moscovei \u015fi al \u00eentregii Rusii, Alexii I, scrisoare \u00een care \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torul Bisericii Rom\u00e2ne promitea \u00eentoarcerea averilor biserice\u015fti scoase din Basarabia \u00een timpul retragerii unit\u0103\u0163ilor militare rom\u00e2ne: \u201ePrea t\u00e2rziu am aflat despre unele cazuri ce au avut loc \u00een timpul r\u0103zboiului, pentru care regret\u0103m \u015fi ne m\u00e2hnim din ad\u00e2ncul sufletului… Tot ce a fost confiscat \u00een bisericile din Basarabia \u015fi Transnistria trebuie s\u0103 fie \u00eennapoiat.\u201d<\/strong><\/p>\n

Place cuiva sau nu, dar adev\u0103rul istoric este de partea Bisericii Ortodoxe din Moldova \u2013 a Bisericii canonice. Iar unde-i schisma, acolo s-au cuib\u0103rit neadev\u0103rul \u0219i falsific\u0103rile.<\/p>\n

Victor Josu<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen imagine la publicare:<\/em><\/strong> \u00een st\u00e2nga \u2013 Casa eparhial\u0103 din Chi\u0219in\u0103u; \u00een dreapta \u2013 re\u0219edin\u021ba arhiereului titular al Eparhiei Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Hotinului a Bisericii Ortodoxe Ruse. Ambele edificii au fost construite p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1917.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Partea I. Perioada de p\u00e2n\u0103 la 1918\u00a0Partea II. Anul 1918 \u00a0 \u00cen promovarea la noi, \u00een Moldova, a ideologiei rom\u00e2nismului un rol…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":21554,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Falsificarea istoriei biserice\u0219ti ca unealt\u0103 a schismei. Anii 1919-1944. \u00cencheiere. - traditia.md","description":"Partea I. Perioada de p\u00e2n\u0103 la 1918 \u00a0 Partea II. Anul 1918 \u00a0 \u00cen promovarea la noi, \u00een Moldova, a ideologiei rom\u00e2nismului un rol aparte \u00eel joac\u0103 miturile istorice"},"footnotes":""},"categories":[45,38,1720,64],"tags":[],"class_list":["post-21556","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-bloguri","category-stiri","category-unitatea-bisericii","category-victor-josu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21556"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21556\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/21554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21556"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}