{"id":20442,"date":"2023-11-21T08:54:40","date_gmt":"2023-11-21T06:54:40","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=20442"},"modified":"2023-11-21T08:56:19","modified_gmt":"2023-11-21T06:56:19","slug":"falsificarea-istoriei-bisericesti-ca-unealta-a-schismei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/falsificarea-istoriei-bisericesti-ca-unealta-a-schismei\/","title":{"rendered":"Falsificarea istoriei biserice\u0219ti ca unealt\u0103 a schismei"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>\u00cen efortul de a-\u0219i justifica ac\u021biunile de aprofundare a schismei \u00een Biserica Ortodox\u0103 din Moldova adep\u021bii \u201eMitropoliei Basarabiei\u201d, la fel ca \u0219i patronii \u0219i sponsorii d\u00e2n\u0219ilor de la Bucure\u0219ti permanent apeleaz\u0103 la istorie. Totodat\u0103, \u00een loc de fapte prefer\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 sloganuri \u0219i declara\u021bii de-a dreptul false. Deja am avut prilejul s\u0103 not\u0103m c\u0103 afirma\u021biile de genul \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u2026 are o prezen\u021b\u0103 canonic\u0103 multisecular\u0103 \u00een regiunea Basarabiei\u201d, \u201ecre\u0219tinii din Basarabia au fost mereu lega\u021bi de Biserica Neamului\u201d, \u201ejurisdic\u021bia tradi\u021bional\u0103 a Bisericii Mame\u201d etc., nu au nimic comun cu istoria real\u0103 a vie\u021bii biserice\u0219ti pe teritoriul dintre Nistru \u0219i Prut.<\/em><\/strong><\/p>\n<p>De remarcat c\u0103 de-a lungul celor peste trei decenii de existen\u021b\u0103 a acestei schisme nu este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 prezinte argumente cu caracter istoric. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat, de exemplu, \u00een anii 2007-2008, \u00eendat\u0103 dup\u0103 decizia Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne de a \u00eenfiin\u021ba c\u00e2teva \u201eeparhii\u201d \u00een cadrul numitei \u201emitropolii\u201d. Drept r\u0103spuns, Serviciului de comunc\u0103ri al Departamentului pentru rela\u0163ii externe biserice\u015fti al Patriarhiei Moscovei a publicat, la 25 martie 2008, o declara\u021bie detaliat\u0103 cu o serie de clarific\u0103ri, unele dintre care se refereau la istoria problemei.<\/p>\n<p>Documentul \u00een cauz\u0103, av\u00e2nd denumirea <strong><em>\u00ab<\/em><\/strong><strong><em>Declara\u0163ia Serviciului de comunc\u0103ri al Departamentului pentru rela\u0163ii externe<\/em><\/strong> <strong><em>biserice\u015fti al Patriarhiei Moscovei, cu privire la argumentele reprezentan\u0163ilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 justifice decizia instituirii unor eparhii ale \u201cMitropoliei Basarabiei\u201d<\/em><\/strong><strong><em>\u00bb<\/em><\/strong>, a fost publicat integral \u00een culegerea bilingv\u0103 \u00abPentru restabilirea unit\u0103\u021bii. Pozi\u0163ia Bisericii Ortodoxe Ruse \u00een problema \u201eMitropoliei Basarabiei\u201d. Documente \u015fi materiale\u00bb editat\u0103 la Chi\u0219in\u0103u \u00een anul 2012, cartea fiind postat\u0103 \u0219i pe <strong><em><a href=\"https:\/\/mitropolia.md\/wp-content\/uploads\/2012\/02\/sbornik_b5_finalaaaaa.pdf\">Internet<\/a>.<\/em><\/strong>\u00a0\u00centruc\u00e2t pe tot parcursul anului 2023 neprietenii Bisericii Ortodoxe din Moldova au f\u0103cut mai multe tentative de a folosi acelea\u0219i argumente false, portalul \u201eTradi\u021bia\u201d a decis s\u0103 publice c\u00e2teva fragmente din respectiva declara\u021bie. Eviden\u021bierile din textul publicat sunt f\u0103cute de noi.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/p>\n<p><strong>\u00ceN PRIMUL FRAGMENT SE VORBE\u0218TE DESPRE EVENIMENTELE DE P\u00c2N\u0102 LA 1918<\/strong><\/p>\n<p>&lt;\u2026&gt; Autorii \u00eenvinuirilor aduse Rusiei de \u201eanexare nedreapt\u0103\u201d a Moldovei \u00een 1812, parc\u0103 ar uita c\u0103 Rusia le-a adus popoarelor Moldovei eliberarea de sub jugul celor de alt\u0103 credin\u0163\u0103, ce a durat aproape 3 secole \u015fi a fost \u00eenso\u0163it de violen\u0163\u0103 \u015fi jaf din partea conducerii turce\u015fti \u015fi asuprire a culturii na\u0163ionale. Este trecut cu vederea \u015fi faptul c\u0103, pe parcursul veacurilor, \u201eanex\u0103rii\u201d i-au precedat zeci de adres\u0103ri din partea domnitorilor, a mitropoli\u0163ilor \u015fi boierilor cu rug\u0103min\u0163i de a le primi \u0163ara \u00een componen\u0163a Rusiei.<\/p>\n<p><strong>Din sec. XV, s-au p\u0103strat un \u015fir de gramote ale domnitorului \u015etefan al III-lea, \u00een care el cere ajutor de la Ioan al III-lea.<\/strong> \u00cen 1529, a fost semnat un tratat de unificare moldo-rus, gra\u0163ie c\u0103ruia hotarele Moldovei, pentru o perioad\u0103, au fost ap\u0103rate de incursiunile str\u0103ine. \u00cen acea perioad\u0103 a jugului turcesc, deosebit de grea pentru Moldova, Rusia tot timpul i-a oferit sus\u0163inere financiar\u0103, diplomatic\u0103 \u015fi militar\u0103.<\/p>\n<p><strong>\u00cen 1654, domnitorul moldovean Gheorghe \u015etefan, pentru prima oar\u0103, l-a rugat pe \u0163arul Alexei Mihailovici s\u0103 primeasc\u0103 Moldova \u00een componen\u0163a Rusiei.<\/strong> \u00cen 1656, din Ia\u015fi la Moscova a sosit o delega\u0163ie de nivel \u00eenalt cu mitropolitul Ghedeon \u015fi logof\u0103tul Grigorie Neniu \u00een frunte. <strong>La 7 iunie 1656, mitropolitul Ghedeon a jurat \u00een fa\u0163a Preafericitului Patriarh al Moscovei \u015fi al \u00eentregii Rusii, Nicon, credin\u0163\u0103 \u015fi devotament Rusiei din partea clerului moldovenesc, a domnitorului \u015fi a locuitorilor principatului.<\/strong> Dar \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea situa\u0163iei interna\u0163ionale nu a permis atunci realizarea definitiv\u0103 a tratatului.<\/p>\n<p>\u00cen sec. XVII \u2013 \u00eenceputul sec. XVIII, domnitorii Moldovei au \u00eentreprins nenum\u0103rate \u00eencerc\u0103ri de a uni \u0163ara lor cu Rusia. <strong>Sunt semnificative cuvintele mitropolitului de Suceava Dositeu, ce se con\u0163ineau \u00een adresarea lui c\u0103tre \u0163arii Ioan \u015fi Petru, scris\u0103 \u00een 1684, la ordinul domnitorului, al \u00eenaltului cler, boierilor \u015fi al tuturor locuitorilor Moldovei:<\/strong> <em>\u201eMilostivi\u0163i-v\u0103 \u015fi elibera\u0163i-ne de du\u015fmanii no\u015fti, trimi\u0163\u00e2nd armat\u0103 \u00eempotriva agarenilor. Gr\u0103bi\u0163i-v\u0103, ca s\u0103 nu pierim. De la niciuna dintre \u0163\u0103ri nu avem n\u0103dejde de izb\u0103vire, numai de la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia voastr\u0103 sf\u00e2nt\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n<p>\u00cen 1711, \u00een timpul mar\u015fului peste Prut, \u00eentreprins \u00een comun cu domnitorii moldoveni \u015fi valahi, c\u00e2nd armata lui Petru I se apropia de Ia\u015fi, pentru a-l \u00eent\u00e2mpina \u00een mod festiv pe \u0163ar, boierii, or\u0103\u015fenii de vaz\u0103 \u015fi to\u0163i clericii <em>\u201e\u00een frunte cu mitropolitul Ghedeon au ie\u015fit \u00een afara ora\u015fului, unde cu mare bucurie s-au \u00eenchinat lui Petru, sl\u0103vind pe Dumnezeu c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, a sosit timpul eliber\u0103rii lor de sub jugul turcesc\u201d<\/em>, <strong>m\u0103rturise\u015fte cronicarul acelor evenimente, I. Neculce<\/strong>. Ca r\u0103spuns la \u00eendemnul domnitorului, \u00een armata rus\u0103 s-au \u00eenrolat atunci mii de locuitori ai Moldovei. Mar\u015ful peste Prut a suferit esec, dar el a pus \u00eenceput luptei militare comune a Rusiei \u015fi Moldovei \u00eempotriva Imperiului Otoman.<\/p>\n<p>\u00cen timpul r\u0103zboiului austro-turc din anii 1716-1718, cu rug\u0103mintea de a elibera Moldova de asuprirea turceasc\u0103, la \u00eemp\u0103ratul rus s-au adresat Dimitrie Cantemir, \u00eenalta conducere bisericeasc\u0103 \u015fi reprezentan\u0163ii dinastiei Sturza.<\/p>\n<p><strong>\u00cen timpul r\u0103zboiului ruso-turc din 1735-1739, boierii valahi au trimis reprezentan\u0163ii lor \u00een Rusia, cu rug\u0103mintea de a organiza o campanie \u00een direc\u0163ia Nistrului \u015fi a Dun\u0103rii, cu promisiunea de a o sus\u0163ine pe toate c\u0103ile.<\/strong> \u00cen acela\u015fi timp, ei au mijlocit \u015fi pentru moldoveni, deoarece, \u00een virtutea pozi\u0163iei geografice, Valahia nu putea trece sub protectoratul Rusiei f\u0103r\u0103 eliberarea de sub jugul turcesc a Moldovei.<\/p>\n<p>Documentele acelor timpuri m\u0103rturisesc c\u0103 atunci c\u00e2nd, \u00een 1739, ac\u0163iunile militare au fost transferate \u00een Moldova, <em>\u201enu trecea zi, f\u0103r\u0103 ca la statul major s\u0103 nu fi venit ofi\u0163eri valahi \u015fi moldoveni \u00eempreun\u0103 cu solda\u0163i, care anun\u0163au despre dorin\u0163a lor de a se \u00eenrola \u00een armata ruseasc\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n<p>Dup\u0103 \u00eenceputul r\u0103zboiului ruso-turc din anii 1768-1774, \u00een Sanct-Petersburg, din Moldova \u015fi Valahia, a sosit o delega\u0163ie reprezentativ\u0103 \u00een fruntea c\u0103reiea se aflau episcopul de Hu\u015fi Inochentie \u015fi mitropolitul ungrovalah Grigorie, care <strong>\u00een adresarea lor c\u0103tre \u00eemp\u0103r\u0103teasa Ecaterina a II-a au mai exprimat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 dorin\u0163a \u00eentregului popor moldovenesc de a se alipi la familia noroadelor din Imperiul Rus<\/strong>.<\/p>\n<p>La 16 septembrie 1770, soarta Principatelor Dun\u0103rene s-a discutat la \u015fedin\u0163a Consiliului de Stat. <strong>Rusia era gata s\u0103 renun\u0163e de la contribu\u0163ia din partea turcilor dac\u0103 Moldova \u015fi Valahia vor primi independen\u0163\u0103.<\/strong> Amestecul statelor occidentale \u00een tratativele ruso-turce din 1772-1773 a f\u0103cut ca Rusia s\u0103 renun\u0163e la aceast\u0103 cerere. Totu\u015fi ea se str\u0103duia cu orice pre\u0163 s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u00een tratat condi\u0163ii privilegiate pentru Moldova \u015fi Valahia, ce le-ar fi oferit Principatelor dreptul la suveranitate politic\u0103 intern\u0103 \u00een cadrul Imperiului Otoman.<\/p>\n<p><strong>La 10 iulie 1774, a fost semnat Tratatul de Pace ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi<\/strong>, \u00een care s-a \u0163inut cont de propunerile p\u0103r\u0163ii ruse \u015fi \u00een urma c\u0103ruia s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it sim\u0163itor situa\u0163ia Principatelor Dun\u0103rene \u00een componen\u0163a Turciei. Rusia, de fapt, a fost recunoscut\u0103 drept protectoarea popula\u0163iei acestor state.<\/p>\n<p><strong>La 10 martie 1779, a fost semnat\u0103 Conven\u0163ia de la Ainal\u00ee-Kanvak dintre Rusia \u015fi Turcia, prin care s-au \u00eent\u0103rit juridic ced\u0103rile Por\u0163ii \u00een favoarea Moldovei.<\/strong> Plus la acestea, reprezentan\u0163ii moldoveni la Istanbul au ob\u0163inut imunitate diplomatic\u0103 \u015fi Poarta a promis s\u0103 nu atenteze la libertatea exprim\u0103rii credin\u0163ei cre\u015ftine.<\/p>\n<p>Dar autorit\u0103\u0163ile turce\u015fti \u015fi-au \u00eenc\u0103lcat \u00een repetate r\u00e2nduri angajamentele. <strong>\u00cen 1802, la Sanct-Petersburg a sosit iar\u0103\u015fi un mesaj din partea mitropolitului \u015fi a boierilor din Valahia cu rug\u0103mintea de a oferi ajutor principatului.<\/strong> La 16 iulie 1802, ambasadorul rus la Istanbul a trimis guvernului turc o not\u0103, ce con\u0163inea propuneri concrete privind \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei \u00een principate. Aceasta a pus \u00eenceput tratativelor ce au dus la perfectarea acordului ruso-turc cu privire la drepturile Valahiei \u015fi Moldovei, conform c\u0103ruia drepturile \u015fi privilegiile Principatelor Dun\u0103rene \u00een componen\u0163a Imperiului Otoman au fost nu doar confirmate, dar l\u0103rgite sim\u0163itor \u015fi precizate. Dar etapa pa\u015fnic\u0103 de rezolvare a acestei probleme s-a \u00eencheiat \u00een 1806, atunci c\u00e2nd Rusia a fost nevoit\u0103, iar\u0103\u015fi cu ajutorul armatei, s\u0103 apere drepturile popoarelor \u00eenfr\u0103\u0163ite ale Moldovei \u015fi Valahiei.<\/p>\n<p><strong>La 27 iunie 1807, mitropolitul ie\u015fean Veniamin (Costachi) \u015fi dou\u0103zeci dintre cei mai influien\u0163i episcopi \u015fi boieri s-au adresat c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul rus Alexandru I cu apelul:<\/strong> <em>\u201eNimice\u015fte nesuferita c\u00e2rmuire turceasc\u0103, ce asupre\u015fte bietul popor moldovenesc. Une\u015fte conducerea acestor p\u0103m\u00e2nturi cu \u0163ara ta, de Dumnezeu p\u0103zit\u0103&#8230; Fie o singur\u0103 turm\u0103 \u015fi un singur p\u0103stor&#8230; Aceasta este rug\u0103mintea ce izvor\u0103\u015fte din ad\u00e2ncul sufletului acestui popor\u201d<\/em>.<\/p>\n<p>Nici de data aceasta nu au putut fi \u00eendeplinite aspira\u0163iile de veacuri ale moldovenilor, dar o parte din Moldova istoric\u0103, \u00een 1812, a fost totu\u015fi luat\u0103 sub protec\u0163ia Rusiei \u015fi sc\u0103pat\u0103 de sub oprimarea eterodox\u0103. Cealalt\u0103 parte a Moldovei \u00eempreun\u0103 cu Valahia au format mai t\u00e2rziu un stat unic Rom\u00e2n, independen\u0163a c\u0103ruia a fost ob\u0163inut\u0103, de asemenea, prin influen\u0163a activ\u0103 a Rusiei, care a sus\u0163inut \u00een r\u0103zboiul ruso-turc din 1877-1878 dreptul legitim al poporului fr\u0103\u0163esc la autodeterminare.<\/p>\n<p>\u00cenvinuind Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 de predispozi\u0163ie spre expansionism teritorial, partea rom\u00e2neasc\u0103 se refer\u0103 la faptul c\u0103, \u00een sec. XVIII, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ruse a numit \u201earhierei pentru administrarea pe teritoriile cucerite ale principatelor rom\u00e2ne\u015fti &lt;&#8230;&gt;, a dou\u0103 mitropolii ce se aflau sub jurisdic\u0163ia Patriarhiei Ecumenice, neav\u00e2nd pentru aceasta acordul ei\u201d. \u00centr-adev\u0103r, \u00een 1789, \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi ruso-turc, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ruse a instituit temporar exarhatul Moldo-Valah, care a fost reactivat \u00eentre anii 1808-1812 \u015fi apoi definitiv desfiin\u0163at \u00een 1821. Dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 aceasta s-a f\u0103cut la dorin\u0163a a \u00eens\u0103\u015fi moldovenilor \u015fi valahilor. <strong>Conform actului Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din 1882<\/strong>, <em>\u201eistoria luptei (popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe) cu monahii-fanario\u0163i este o adev\u0103rat\u0103 dram\u0103, ce provoac\u0103 durere sufletesc\u0103 \u00een orice suflet cre\u015ftinesc. Pe de o parte \u2013 sinceritate &lt;&#8230;&gt;, pe de alt\u0103 parte \u2013 nerecuno\u015ftin\u0163\u0103, dorin\u0163a de a asupri, de a domina absolut \u015fi grija de propriile interese, \u00eentr-un cuv\u00e2nt \u2013 exploatarea na\u0163iunii \u00eentregi\u201d<\/em>. \u00cen 1792, \u00een fruntea exarhatului a fost numit moldoveanul Gavriil (B\u0103nulescu-Bodoni) <em>(se impune aici precizarea c\u0103 Sf\u00e2ntul Ierarh Gavriil a fost originar din Transilvania \u2013 Traditia.md)<\/em>, care din toate puterile s-a str\u0103duit s\u0103 \u00eendrepte consecin\u0163ele deplorabile ale guvern\u0103rii anterioare \u00een principate, dar \u00een scurt timp a fost arestat de autorit\u0103\u0163ile turce\u015fti \u015fi \u0163inut \u00eenchis o perioad\u0103 de timp la Istanbul.<\/p>\n<p>C\u0103tre anul 1812, teritoriul actualei Moldove, \u00een plan bisericesc, prezenta un \u015fir de parohii r\u0103zle\u0163ite, care, afl\u00e2ndu-se \u00een jurisdic\u0163ia c\u00e2torva Biserici, de multe ori constituiau obiectul unor preten\u0163ii reciproce. \u00cen 1813, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a unificat aceste parohii, astfel re\u00eenfiin\u0163\u00e2nd \u015fi \u00eent\u0103rind Biserica Ortodox\u0103 din Moldova. <strong>\u00cenfiin\u0163area, \u00een 1813, a Eparhiei de Chi\u015fin\u0103u \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, care a avut loc ca urmare a dorin\u0163ei aprinse a moldovenilor \u015fi a \u00een\u0163elegerilor dintre Rusia \u015fi Poart\u0103, niciodat\u0103 nu a fost contestat\u0103 de c\u0103tre Patriarhia de Constantinopol.<\/strong> Rela\u0163iile dintre Biserica Rus\u0103 \u015fi cea din Constantinopol, pe parcursul secolului XIX, niciodat\u0103 nu au fost adumbrite de problema apartenen\u0163ei canonice a teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru.<\/p>\n<p>Nu au ap\u0103rut divergen\u0163e \u00eentre biserici nici atunci c\u00e2nd Inaltpreasfin\u0163ia Sa Filaret, mitropolitul Moscovei, ghidat de grija de a men\u0163ine pacea bisericeasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a sus\u0163inut tendin\u0163a Sanctit\u0103\u0163ii Sale, Patriarhului Chiril al VII-le, de a rezolva problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne pe cale strict canonic\u0103.<\/p>\n<p>Despre faptul c\u0103 legalitatea \u00eenfiin\u0163\u0103rii pe teritoriul Basarabiei a Eparhiei de Chi\u015fin\u0103u \u00een componen\u0163a Bisericii Ortodoxe Ruse, \u00een sec. XIX, nu a fost supus\u0103 contest\u0103rii, m\u0103rturise\u015fte \u015fi dezvoltarea \u00een acea perioad\u0103 a rela\u0163iilor fr\u0103\u0163e\u015fti \u00eentre Bisericile Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Rus\u0103. Mul\u0163i ani la r\u00e2nd, ierarhii de pe malul drept al Prutului au continuat s\u0103 vad\u0103 \u00een Rusia principala ap\u0103r\u0103toare a credin\u0163ei ortodoxe \u00een regiune. \u00cen acest context, <strong>este elocvent faptul adres\u0103rii, \u00een 1859, a mitropolitului de Ia\u015fi, Sofronie, c\u0103tre arhiepiscopul de Chi\u015fin\u0103u, Antonii, cea mai apropiat\u0103 persoan\u0103 administrativ-bisericeasc\u0103 a Bisericii Ruse, cu rug\u0103mintea de a interveni cu o cerere \u00een fa\u0163a \u00eemp\u0103ratului, \u00een scopul ap\u0103r\u0103rii Bisericii de persecu\u0163iile din partea guvern\u0103rii acelor timpuri.<\/strong> \u00cen <strong><em>\u201e\u00censemn\u0103ri&#8230; despre uneltirile \u00een scopul distrugerii credin\u0163ei ortodoxe \u00een principatele Moldova \u015fi Valahia \u015fi despre mijloacele de sus\u0163inere a acesteia\u201d<\/em><\/strong>, prezentate, cu binecuv\u00eentarea mitropolitului Sofronie, de c\u0103tre un \u00eemputernicit guvernului rus, se exprima rug\u0103mintea <em>\u201ede a asigura inviolabilitatea \u015fi drepturile credin\u0163ei ortodoxe \u00een principate\u201d<\/em>. \u00cen \u00eensemn\u0103ri, printre altele, se specifica: <em>\u201eReforma moral-spiritual\u0103 a na\u0163iunii rom\u00e2ne\u015fti, ce are loc \u00een Principatele Dun\u0103rene, este deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare: ea a fost preg\u0103tit\u0103 treptat, pe parcursul unei perioade \u00eendelungate de timp, c\u00e2nd sub pretextul protec\u0163iei \u015fi compasiunii fa\u0163\u0103 de un popor mai slab, care (chipurile) ar fi fost amenin\u0163at de influen\u0163a unui vecin mai puternic (Rusia), sub forma civiliza\u0163iei europene erau trimi\u015fi diferi\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori care, f\u0103r\u0103 a-\u015fi descoperi adev\u0103ratul scop, puneau st\u0103p\u00e2nire pe min\u0163ile oamenilor \u015fi le \u00eenrobeau, transform\u00e2ndu-le \u00een ni\u015fte arme ale scopurilor sale<\/em>.&lt;&#8230;&gt; <em>Unii clerici, instiga\u0163i de consulul englez, predicau pe ascuns despre aceea c\u0103 se \u00eemplinesc proorociile precum c\u0103 toate relele \u00een Europa vin de la nord, adic\u0103 de la Rusia\u201d<\/em>. \u00cen acea perioad\u0103, \u00een Rom\u00e2nia a fost creat\u0103 o comisie extraordinar\u0103 din r\u00e2ndul mirenilor pentru modificarea statutului bisericesc. Tipografiile religioase au fost <em>\u201esustrase pentru a se tip\u0103ri Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi toate c\u0103r\u0163ile biserice\u015fti cu litere latine \u00een loc de slavone \u015fi nu \u00een limba matern\u0103, cunoscut\u0103 de to\u0163i, ci \u00eentr-o limb\u0103 nou-inventat\u0103, semilatin\u0103 \u015fi semifrancez\u0103.<\/em> &lt;&#8230;&gt; <em>Bastionul Ortodoxiei \u015fi focarul luminismului religios \u00een Moldova, m\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, care din vechime s-a aflat sub protectoratul monarhilor ru\u015fi, ce asigura \u00eentreaga \u0163ar\u0103 cu c\u0103r\u0163i biserice\u015fti \u015fi lucr\u0103ri de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103<\/em> &lt;&#8230;&gt; <em>s-a lipsit acum de orice mijloace morale \u015fi materiale\u201d<\/em>. Afirm\u00e2nd c\u0103 <em>\u201etoate mijloacele materiale ale Bisericii Moldovene\u015fti s-au p\u0103strat acum doar \u00een limitele Imperiului Rus\u201d<\/em>, autorul men\u0163ionatelor \u201e\u00censemn\u0103ri&#8230;\u201d afirma c\u0103 el e \u00eemputernicit de mitropolitul Sofronie \u015fi loca\u015fele sfinte din Moldova <em>\u201ela toate ac\u0163iunile &lt;&#8230;&gt; care vor fi \u00eendrept\u0103\u0163ite de c\u0103tre administra\u0163ia imperial\u0103, c\u0103reia orfana Biseric\u0103 Moldoveneasc\u0103 i se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 \u00eentru totul, consider\u00e2nd-o unic\u0103 speran\u0163\u0103, reazem \u015fi ap\u0103rare.\u201d<\/em> &lt;&#8230;&gt;<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong><em>Va urma<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong><em>Tradi\u021bia<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen efortul de a-\u0219i justifica ac\u021biunile de aprofundare a schismei \u00een Biserica Ortodox\u0103 din Moldova adep\u021bii \u201eMitropoliei Basarabiei\u201d, la fel ca \u0219i&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":20440,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Falsificarea istoriei biserice\u0219ti ca unealt\u0103 a schismei - traditia.md","description":"\u00cen efortul de a-\u0219i justifica ac\u021biunile de aprofundare a schismei \u00een Biserica Ortodox\u0103 din Moldova adep\u021bii \u201eMitropoliei Basarabiei\u201d, la fel ca \u0219i patronii \u0219i spo"},"footnotes":""},"categories":[38,1720],"tags":[],"class_list":["post-20442","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri","category-unitatea-bisericii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20442"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20442\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/20440"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}