{"id":18373,"date":"2023-09-27T12:12:59","date_gmt":"2023-09-27T09:12:59","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=18373"},"modified":"2025-11-27T11:22:44","modified_gmt":"2025-11-27T09:22:44","slug":"mitropolia-basarabiei-produs-mioritic-pentru-pustiire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/mitropolia-basarabiei-produs-mioritic-pentru-pustiire\/","title":{"rendered":"\u201eMitropolia Basarabiei\u201d \u2013 produs mioritic pentru pustiire"},"content":{"rendered":"

\u00cen Hristos nu este elin, nici iudeu, nici rom\u00e2n, nici rus, nici \u021bigan, nici ucrainean, nici m\u0103car parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103, nici femeiasc\u0103, c\u0103 to\u021bi una suntem (vezi Gal. 3:28, Rom. 10:12, 1 Cor. 12:13). Aici e \u021binta ascuns\u0103, chiar dac\u0103 e supranatural\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd ne rug\u0103m Maicii Domnului, \u00eei spunem a\u0219a: \u201e… s\u0103 ne izb\u0103vim prin Tine din nevoi, c\u0103 tu e\u0219ti m\u00e2ntuirea neamului cre\u0219tinesc.<\/em>\u201d M\u00e2ntuirea c\u0103rui neam? Corect: celui cre\u0219tinesc. Deci se vorbe\u0219te de un singur popor, c\u0103ci e o singur\u0103 Biseric\u0103 cre\u0219tin\u0103. \u00cen acest sens, rom\u00e2nii sunt fra\u021bi cu ru\u0219ii, iar moldovenii cu japonezii ortodoc\u0219i, \u0219.a.m.d. Noul Israel presupune o nou\u0103 evreitate (Biserica \u0219i membrii ei).<\/p>\n

Patriotismul este bun, c\u00e2nd sluje\u0219te unui scop suprana\u021bional. Iar na\u021bionalismul este un idol, atunci c\u00e2nd dintr-un mijloc se face scop[i]<\/a>. Epitrahil \u00een trei culori, acoper\u0103m\u00e2ntul prestolului \u2013 steagul na\u021bional (vezi imaginea la articol)<\/em>, e o v\u0103dit\u0103 \u00eencurc\u0103tur\u0103. Atunci c\u00e2nd credin\u021ba devine mijloc spre a accede la un scop secundar, neimportant din punct de vedere duhovnicesc. C\u00e2nd un preot \u00ee\u0219i termin\u0103 mesajul internetic cu o concluzie de acest fel: \u201eRom\u00e2nia mare \u2013 unica salvare!\u201d<\/em>, atunci el pune \u00een locul lui Hristos, M\u00e2ntuitorul (adev\u0103rata \u201dunica salvare\u201d), altceva \u2013 un ideal p\u0103m\u00e2ntesc, lumesc, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun anti-cre\u0219tin.<\/p>\n

\u00a0\u201eBiserica Neamului\u201d (al doilea cuv\u00e2nt BORom o scrie cu majuscul\u0103 (sic)): care neam? Cre\u0219tin sau rom\u00e2n? Oare nu e o trufie na\u021bional\u0103 la mijloc? Vorba unui preot-misionar: dac\u0103 iudeii, din aceea\u0219i m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103 \u0219i dintr-un sim\u021b al propriet\u0103\u021bii, ar fi spus: \u201eMar\u0219 de aici! Al nostru e Hristos, din Fecioara noastr\u0103 s-a n\u0103scut!\u201d<\/em> Ce ne-am face noi, neamurile? Pu\u021bin probabil c\u0103 ei ne-ar permite s\u0103 lingem f\u0103r\u0103miturile picate de pe masa lor haric\u0103.<\/p>\n

Dar datorit\u0103 orbirii lor am devenit \u0219i noi p\u0103rta\u0219i la har. Binecuv\u00e2ntat este Domnul, care a venit la to\u021bi, nu doar la iudei! El nu a dorit s\u0103 fie a lor \u201eproprietate privat\u0103\u201d, respectiv nu a devenit nici a noastr\u0103. Nu po\u021bi transforma patriotismul \u00een religie, ci e corect s\u0103 sus\u021binem un patriotism aflat \u00een slujba universal\u0103<\/em> a cre\u0219tinismului. Astfel, adev\u0103rata valoare are perspectiva na\u021bional\u0103 \u2013 dar f\u0103r\u0103 egoism, \u0219i universal\u0103 \u2013 dar f\u0103r\u0103 cosmopolitism.<\/p>\n

Se \u00eencurc\u0103 grav: unirea tuturor (cum prevede ectenia) cu unirea cu Rom\u00e2nia. Iubesc Rom\u00e2nia, e frumoas\u0103, a\u0219a cum este ea. P\u0103cat c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 ajunge s\u0103 fie folosit\u0103 pentru scopuri tenebroase, de fapt anti-na\u021bionale. \u00centru tr\u0103dare de frate.<\/p>\n

Este voia Domnului ca Biserica noastr\u0103 Ortodox\u0103 din Moldova s\u0103 fie sub omoforul Bisericii Ortodoxe Ruse, \u0219i nu avem dec\u00e2t s\u0103 ne smerim \u0219i s\u0103 valorific\u0103m bog\u0103\u021bia culturii religioase ruse la care avem acces \u0219i s\u0103 fim punte de leg\u0103tur\u0103, \u00een condi\u021bii normale, \u00eentre cultura ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i cea rus\u0103. S\u0103 ne dezicem noi, moldovenii, de aceast\u0103 bog\u0103\u021bie pe care o purt\u0103m \u00een sufletul nostru \u0219i s\u0103 renun\u021b\u0103m bun\u0103oar\u0103 la cunoa\u0219terea limbii ruse, ar fi o limitare \u0219i o gre\u0219eal\u0103 de neiertat.<\/p>\n

\u201eMitropolia Basarabiei\u201d e ru\u0219inea Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, fiind un produs mai grozav \u0219i mai mioritic dec\u00e2t chiar cedarea Basarabiei din 1940. Atunci \u2013 cedat\u0103 bol\u0219evicilor, ast\u0103zi \u2013 direct celui viclean, care nu dore\u0219te dec\u00e2t f\u0103r\u00e2mi\u021bare spre ac\u0103p\u0103rare, umpl\u00e2nd lumea cu butaforii de tot felul. Cazul dat (ivit nou\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een 1992) d\u0103 \u00een vileag atitudinea egoist\u0103 a fra\u021bilor no\u0219tri transpruteni, atunci c\u00e2nd din invidie vor s\u0103 mi-l omoare pe baciul moldovean. Iar\u0103 \u0219i iar\u0103.<\/p>\n

Dar Dumnezeu din orice r\u0103u extrage binele. Periodic, Biserica are nevoie de o scuturare, spre a sc\u0103pa de tr\u0103d\u0103torii \u0219i v\u00e2nz\u0103torii ascun\u0219i, \u0219i de ai arunca din Biseric\u0103, \u0219i pentru a se mai \u00eenvioara. Doar c\u0103 e greu s\u0103 vezi cum poporul e min\u021bit \u0219i momit spre schism\u0103 \u0219i p\u0103cat, printr-un simulacru mai r\u0103u dec\u00e2t cel oferit de secte (per total, o adev\u0103rat\u0103 prefigurare a vremurilor antihristice).[ii]<\/a><\/p>\n

Preo\u021bii caterisi\u021bi sar dintr-o mitropolie \u00een cealalt\u0103 \u201emitropolie\u201d. Astfel disciplina clerical\u0103 este subminat\u0103. Al\u021bi preo\u021bi spun c\u0103 pe vl\u0103dica \u00eel a\u0219teapt\u0103, ca \u00eempreun\u0103 sa sar\u0103 din barc\u0103. Dar poporul din Moldova? Poporul se dezbin\u0103 \u0219i se \u00eenvr\u0103jbe\u0219te tot mai mult, cu toate etniile istoric stabilite aici (pe care ar trebui s\u0103 le pre\u021buim \u0219i s\u0103 le valorific\u0103m \u00eentru Hristos!).<\/p>\n

C\u00e2t de pustiitor este diavolul, \u0219i vai de cei care ascund \u00een sine pustiul. Pustiul globaliz\u0103rii cu masca virtual\u0103 a pozitivismului, ce ne vrea \u0219i pe noi p\u0103rta\u0219i la acest teatru al haotiz\u0103rii.<\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

Istoric vorbind, am observat c\u0103 cei mai mul\u021bi se poticnesc anume de perioada \u00eenceputului Eparhiei Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Hotinului (1812-1813). C\u0103ci alte date-cheie din istoria bisericii noastre sunt c\u00e2tu\u0219i de c\u00e2t mai recente \u0219i un pic mai clare, de\u0219i oricum nu pentru mul\u021bi. Unele \u00eentreb\u0103ri mi-au fost clarificate de compila\u021bia scrisorilor din culegerea de documente PENTRU RESTABILIREA UNIT\u0102\u0162II. Pozi\u0163ia Bisericii Ortodoxe Ruse \u00een problema \u201dMitropoliei Basarabiei\u201d. Documente \u015fi materiale<\/em><\/strong><\/a>,\u00a0 editat\u0103 la Chi\u0219in\u0103u \u00een 2012 de c\u0103tre Victor Josu (\u00een special a se vedea scrisoarea-r\u0103spuns: Doc. nr. 50) \u0219i de cartea Mitropolitului Arsenie Stadni\u021bki \u201dVia\u021ba \u0219i nevoin\u021bele \u00cenalt Prea Sfin\u021bitului Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni, Exarh al Moldovei \u0219i Valahiei (1808-1812), Mitropolit al Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Hotinului (1813-1821)\u201d<\/em> editat\u0103 la Kiev-Chi\u0219in\u0103u \u00een 2013. (Ce \u021bine de perioada sovietic\u0103 va recomand lucrarea lui Valeriu Pasat \u201eBiserica Ortodox\u0103 \u0219i puterea sovietic\u0103 \u00een RSS Moldoveneasc\u0103 (1940-1991)\u201d<\/em> editat\u0103 la Ed. Cartier \u00een 2019.)<\/p>\n

Adesea observ c\u0103 se uit\u0103 de perioada crunt\u0103 a epocii fanariote \u0219i de multitudinea de cereri ale domnitorilor \u0219i ierarhilor moldoveni c\u0103tre \u021barii ru\u0219i privind intrarea Moldovei \u00een componen\u021ba Imperiului \u021aarist \u0219i izb\u0103virea de influen\u021ba \u0219i controlul otoman asupra principatelor vasale.<\/p>\n

Dup\u0103 aceea se merit\u0103 o cercetare mai am\u0103nun\u021bit\u0103 a consecin\u021belor importantelor r\u0103zboaie ruso-turce (\u00eencep\u00e2nd cu cel din 1768-1774) care au slujit drept factori-cheie pentru \u00een\u021belegerea a celor ce vor urma \u00een istoria Moldovei \u0219i Valahiei (Tratatul de Pace de la Kuciuk-Kainargi, cu ulterioara Conven\u021bie de la Ainal\u00ee-Kanvak din 1779, Tratatul de pace de la Ia\u0219i din 1791 \u0219i urgent semnatul Tratat de pace de la Bucure\u0219ti din 1812, unde ru\u0219ii, din cauza lui Napoleon \u0219i a invaziei acestuia care urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00eentr-o lun\u0103, nu au reu\u0219it s\u0103 anexeze ambele principate \u0219i s\u0103 plaseze grani\u021ba pe Dun\u0103re, dup\u0103 cum a fost planificat de la \u00eenceput; dup\u0103 aceea Conven\u021bia de la Akkerman din 1826, \u0219.a.m.d.).<\/p>\n

V\u0103 d\u0103m \u0219i c\u00e2teva exemple care contrazic unele afirma\u021bii difuzate azi de \u201eMitropolia Basarabiei\u201d:<\/p>\n

\u201e\u00cenfiin\u0163area, \u00een 1813, a Eparhiei de Chi\u015fin\u0103u \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, care a avut loc ca urmare a dorin\u0163ei aprinse a moldovenilor \u015fi a \u00een\u0163elegerilor dintre Rusia \u015fi Poart\u0103, niciodat\u0103 nu a fost contestat\u0103 de c\u0103tre Patriarhia de Constantinopol. Rela\u0163iile dintre Biserica Rus\u0103 \u015fi cea din Constantinopol, pe parcursul secolului XIX, niciodat\u0103 nu au fost adumbrite de problema apartenen\u0163ei canonice a teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru.\u201d (extras din scrisoarea sus-men\u021bionat\u0103, Doc. nr. 50: Declara\u0163ia Serviciului de comunc\u0103ri al Departamentului pentru rela\u0163ii externe biserice\u015fti al Patriarhiei Moscovei, cu privire la argumentele reprezentan\u0163ilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 justifice decizia instituirii unor eparhii ale \u201cMitropoliei Basarabiei\u201d, <\/em>din 2008).<\/p>\n

Sau: \u201eLa 27 iunie 1807, mitropolitul ie\u015fean Veniamin (Costachi) \u015fi dou\u0103zeci dintre cei mai influien\u0163i episcopi \u015fi boieri s-au adresat c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul rus Alexandru I cu apelul: \u201eNimice\u015fte nesuferita c\u00e2rmuire turceasc\u0103, ce asupre\u015fte bietul popor moldovenesc. Une\u015fte conducerea acestor p\u0103m\u00e2nturi cu \u0163ara ta, de Dumnezeu p\u0103zit\u0103… Fie o singur\u0103 turm\u0103 \u015fi un singur p\u0103stor… Aceasta este rug\u0103mintea ce izvor\u0103\u015fte din ad\u00e2ncul sufletului acestui popor<\/em>\u201d (ibidem).<\/p>\n

Dup\u0103 aceea, evenimentele din 1918 \u0219i ilegalitatea prelu\u0103rii conducerii Eparhiei din Basarabia de c\u0103tre Biserica Rom\u00e2n\u0103; folosindu-se de situa\u021bia extrem de complicat\u0103 din Imperiul \u021aarist, conducerea c\u0103ruia a fost abuziv preluat\u0103 \u00een februarie 1917 de \u201eGuvernul provizoriu\u201d \u0219i ulterior de bol\u0219evici, prin lovitura de stat din octombrie 1917. A se vedea, bun\u0103oar\u0103, scrisoarea Patriarhului Tihon c\u0103tre Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din anul 1918 din anexa compila\u021biei de scrisori sus-men\u021bionat\u0103.<\/p>\n

Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a \u00eentregii Moldove este succesoarea de drept a acelei mitropolii basarabene din perioada interbelic\u0103, neexist\u00e2nd \u00een acel timp dou\u0103 mitropolii pe acela\u0219i teritoriu. Acest fapt denot\u0103 c\u0103 a\u0219a numita \u201ereactivare\u201d a Mitropoliei Basarabiei nu este dec\u00e2t un important moment de subminare a ortodoxiei locale \u0219i de atomizare social\u0103 pe teritoriul Republicii Moldova.<\/p>\n

Diacon Anatolie Juraveli<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen <\/em>imagine<\/em>: Fostul director al Liceului \u201dGheorghe Asachi\u201d din Chi\u0219in\u0103u, ast\u0103zi membru al parlamentului rom\u00e2n, Boris Volosat\u00eei, \u00een \u201ealtarul paraclisului\u201d de la re\u0219edin\u021ba \u201eMitropoliei Basarabiei\u201d.<\/em><\/p>\n

[i]<\/a> Vorba lui C. S. Lewis \u00een \u201eSfaturile unui diavol b\u0103tr\u00e2n c\u0103tre unul mai t\u00e2n\u0103r\u201d (Scrisoarea a 7-a): \u201e(\u2026) Odat\u0103 ce ai f\u0103cut din lume un scop \u015fi din credin\u0163\u0103 un mijloc, e aproape sigur c\u0103 l-ai c\u00e2\u015ftigat pe om de partea ta, \u015fi prea pu\u0163in conteaz\u0103 pentru ce anume scop lumesc a optat. E suficient ca demonstra\u0163iile, pamfletele, planurile de b\u0103taie, mi\u015fc\u0103rile, cauzele \u015fi cruciadele s\u0103-i devin\u0103 mai importante dec\u00e2t rug\u0103ciunile, slujbele \u015fi milostenia, \u015fi omul e al nostru \u2013 cu c\u00e2t mai \u201ereligios\u201d (\u00een termenii de care \u0163i-am vorbit), cu at\u00e2t mai definitiv al nostru. Avem din \u0103\u015ftia cu cazanele pe aici, pe jos.\u201d<\/span><\/p>\n

[ii]<\/a> \u201eEste mai accesibil\u0103 poc\u0103in\u021ba \u0219i adev\u0103rata cunoa\u0219tere a lui Dumnezeu pentru preacurvari \u0219i criminali dec\u00e2t pentru un eretic \u0219i schismatic, mai ales dac\u0103 el e \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i nevoitor.\u201d (Sf. Ignatie Briancianinov \u201eConcep\u021bia<\/a> despre erezie \u0219i schism\u0103\u201d, cap. 2) \u201eP\u0103catul schismei nu se spal\u0103 nici m\u0103car prin moarte muceniceasc\u0103.\u201d (Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur)<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Hristos nu este elin, nici iudeu, nici rom\u00e2n, nici rus, nici \u021bigan, nici ucrainean, nici m\u0103car parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103, nici femeiasc\u0103, c\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":18371,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"no","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"\u201eMitropolia Basarabiei\u201d \u2013 produs mioritic pentru pustiire - traditia.md","description":"\u00cen Hristos nu este elin, nici iudeu, nici rom\u00e2n, nici rus, nici \u021bigan, nici ucrainean, nici m\u0103car parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103, nici femeiasc\u0103, c\u0103 to\u021bi una suntem (vezi Ga"},"footnotes":""},"categories":[1722,45,38,1720],"tags":[],"class_list":["post-18373","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anatolie-juraveli","category-bloguri","category-stiri","category-unitatea-bisericii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18373","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18373"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18373\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/18371"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18373"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18373"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18373"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}