{"id":14548,"date":"2023-06-09T08:51:56","date_gmt":"2023-06-09T05:51:56","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=14548"},"modified":"2023-06-09T08:54:24","modified_gmt":"2023-06-09T05:54:24","slug":"cum-putem-scapa-de-patimi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/cum-putem-scapa-de-patimi\/","title":{"rendered":"Cum putem sc\u0103pa de patimi"},"content":{"rendered":"

\u00cen convorbirea propus\u0103 cititorilor p\u0103rintele athonit protosinghelul Petroniu (T\u0103nase) relateaz\u0103 ce via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 duc\u0103 cre\u0219tinul, cum trebuie dus\u0103 lupta duhovniceasc\u0103 cu patimile noastre \u0219i cum s\u0103 \u00eenmul\u021bim credin\u021ba \u0219i iubirea \u00eentr-o lume plin\u0103 de ur\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele Petroniu (T\u0103nase)<\/strong> (n. 23 mai 1914, Rom\u00e2nia \u2013 d. 22 februarie 2011, Muntele Athos, Republica Monastic\u0103 de la Muntele Athos, Grecia) a fost un c\u0103lug\u0103r protosinghel, mare duhovnic ortodox al secolului XX \u0219i stare\u021b al Schitului Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul, cunoscut mai ales sub numele de Schitul Prodromu, de la Muntele Athos.<\/p>\n

\u2013 Cum putem sc\u0103pa de patimi?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Nep\u0103timirea este lucrul cel mai important \u015fi cel mai greu de realizat, spun Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i. Omul nu poate s\u0103 cultive \u00een gr\u0103din\u0103, dac\u0103 n-a s\u0103pat \u015fi dac\u0103 n-a \u00eengr\u0103\u015fat p\u0103m\u00e2ntul. Dac\u0103 sunt bolovani \u015fi r\u0103d\u0103cini, trebuiesc mai \u00eent\u00e2i \u00eenl\u0103turate ca s\u0103 po\u0163i cultiva ceva. Tot a\u015fa este \u015fi cu virtutea. Omul trebuie s\u0103 se cure\u0163e de p\u0103cate, ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103di virtu\u0163ile, ca s\u0103 se poat\u0103 ruga, s\u0103 aib\u0103 dragoste de aproapele \u015fi celelalte. Dac\u0103 e \u00eemp\u0103timit, nu poate face acestea. Trebuie s\u0103 \u00eenl\u0103ture p\u0103catele grosiere care \u00eel fac prizonier nesim\u0163irii spirituale.<\/p>\n

Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i spun c\u0103 virtu\u0163ile se s\u0103desc \u00een p\u0103m\u00e2ntul inimii sau \u00een suflet, dup\u0103 ce acesta este sub\u0163iat sau sensibilizat prin lep\u0103darea de lucrurile lume\u015fti de\u015farte, prin r\u0103bdarea ostenelilor \u015fi a necazurilor, prin rug\u0103ciune \u015fi via\u0163\u0103 curat\u0103.<\/p>\n

Omul vrea s\u0103 fie \u015fi una \u015fi alta, s\u0103 fie \u015fi bogat, \u00een lux \u015fi str\u0103lucire, dar s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi m\u00e2ntuirea \u015fi slava lui Hristos. S\u0103 fie lipit de lucrurile lumii \u015fi \u00eempreun\u0103 cu Dumnezeu. Ori aceasta e imposibil. E \u00een du\u015fm\u0103nie cu cineva \u015fi vrea dup\u0103 aceea s\u0103 se roage cu rug\u0103ciunea min\u0163ii. \u00cen via\u0163a noastr\u0103, suntem foarte str\u0103ini de via\u0163a adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n

\u00cen primele veacuri cre\u015ftine era cu totul altfel. Cre\u015ftinii de atunci au \u00een\u0163eles chemarea la via\u0163a duhovniceasc\u0103 \u015fi s-au lep\u0103dat de str\u0103lucirea \u015fi slava lumii, pentru a dob\u00e2ndi slava ve\u015fnic\u0103 a lui Hristos. Acum omul se las\u0103 prins de vr\u0103jma\u015ful, care \u00eel mome\u015fte cu lucruri de\u015farte lume\u015fti; nu vrea s\u0103 se lase de p\u0103catele care-l fac sclav \u015fi dependent de aceast\u0103 lume \u00eenrobit\u0103 materiei; vrea s\u0103 aib\u0103 o via\u0163\u0103 fericit\u0103 prin ea, prin materie, ceea ce e un lucru imposibil, pentru c\u0103 omul e o fiin\u0163\u0103 spiritual\u0103 \u015fi nu-\u015fi poate afla fericirea \u015fi \u00eemplinirea dec\u00e2t prin Dumnezeu, Care l-a creat.<\/p>\n

\u2013 Cum trebui s\u0103 fie via\u0163a cre\u015ftinului \u00een Hristos?<\/em><\/strong><\/p>\n

\"P\u0103rintele_Petroniu\"\u2013 Dac\u0103 omul e tot timpul cu g\u00e2ndul la porunca iubirii l\u0103sat\u0103 de Hristos: \u201ePorunc\u0103 nou\u0103 v\u0103 las, s\u0103 v\u0103 iubi\u0163i unul pe altul\u201d<\/em> (Ioan 13:34), atunci via\u0163a sa devine via\u0163a lui Hristos; dac\u0103 pe toate le face cu binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu, cu darul Lui \u015fi vede \u00een toate lucrurile darul lui Dumnezeu, atunci iese din \u00eemp\u0103timirea de lume \u015fi intr\u0103 \u00een iubirea lui Hristos. Via\u0163a adev\u0103rat\u0103 e iubire, iar nu \u00eemp\u0103timire, care este o iubire bolnav\u0103. Via\u0163a cre\u015ftin\u0103 e \u00eentoarcerea omului la adev\u0103rata sa s\u0103n\u0103tate, pe care o simte ca bucurie, ca o rev\u0103rsare de via\u0163\u0103, pentru c\u0103 Hristos se revars\u0103 \u00een acel om ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een el.<\/p>\n

Pentru a-\u0163i d\u0103rui voin\u0163a lui Hristos \u015fi ca via\u0163a lui Hristos s\u0103 fie \u00een tine \u00een fiecare zi trebuie s\u0103 te supui r\u00e2nduielilor ascetice ale Bisericii, care fac sufletul sensibil \u015fi capabil ca s\u0103 intre \u00een comuniune cu Hristos. Postul, rug\u0103ciunea, smerenia, acestea sunt uneltele de care se folosesc Cuvio\u015fii P\u0103rin\u0163i. Pe acestea le avem f\u0103r\u0103 cheltuial\u0103, dimpotriv\u0103 cu bucuria pe care o aduce sufletului comuniunea cu Hristos.<\/p>\n

St\u0103p\u00e2nind trupul, pun\u00e2nd mintea st\u0103p\u00e2n\u0103 peste pornirile p\u0103c\u0103toase ale trupului te-ai desp\u0103timit, te-ai f\u0103cut loca\u015f al Sf\u00e2ntului Duh, pun\u00e2nd st\u0103p\u00e2n pe cel mai bun peste cel mai r\u0103u. Astfel ajungi la \u00eenduhovnicirea la care au ajuns \u015fi sfin\u0163ii, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 omul l\u0103untric din putere \u00een putere p\u00e2n\u0103 la m\u0103sura dumnezeirii lui Hristos.<\/p>\n

Acesta este idealul, o via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi dac\u0103 vrei una ve\u015fnic\u0103. Trebuie s\u0103 pui trupul la respect, s\u0103-l sub\u0163iezi prin ascez\u0103 \u015fi s\u0103-l \u00eenduhovnice\u015fti. Astfel \u00eempline\u015fti adev\u0103ratul scop al vie\u0163ii: dob\u00e2ndirea \u015fi s\u0103l\u0103\u015fluirea deplin\u0103 a Duhului Sf\u00e2nt \u00een sufletul \u015fi \u00een trupul omului, care e adev\u0103rata via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. Binele acesta, la care e chemat omul, nu e nici datorie, nici constr\u00e2ngere, ci este interesul lui s\u0103-l fac\u0103.<\/p>\n

Dumnezeu ne cheam\u0103: \u201eFi\u0163i sfin\u0163i!\u201d<\/em> (1 Petru 1:16) Pentru aceasta l-a f\u0103cut pe om, ca s\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim din Duhul lui \u015fi astfel s\u0103 ne sfin\u0163im. Aceasta este ra\u0163iunea existen\u0163ei omului pe p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 se sfin\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 intre \u00een sfin\u0163enia des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, \u00een s\u0103n\u0103tatea adev\u0103rat\u0103 a vie\u0163ii lui. Via\u0163a cre\u015ftin\u0103 trebuie s\u0103 fie o continu\u0103 preg\u0103tire pentru aceasta, nu numai o robie chinuitoare pentru m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103, cum e via\u0163a lumii de azi.<\/p>\n

\u2013 Cum putem tr\u0103i o zi \u00een sfin\u0163enie dup\u0103 un program de via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103, cum putem spori credin\u0163a \u015fi iubirea \u00een aceast\u0103 lume plin\u0103 de ur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 iubire fa\u0163\u0103 de semeni?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Program de via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103? Iubirea nu se face cu program. Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare spune c\u0103 omul duhovnicesc nu-\u015fi programeaz\u0103 g\u00e2ndul, ci se \u00eengrije\u015fte de suflet permanent; e ne\u00eemp\u0103timit tot timpul de cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi alipit tot timpul cu sufletul de cele duhovnice\u015fti \u015fi dumnezeie\u015fti. Iubirea e continu\u0103, pentru c\u0103 e ve\u015fnic\u0103 \u015fi de aceea nu se face cu program, ci \u00een mod firesc pune r\u00e2nduial\u0103 \u00een toat\u0103 via\u0163a omul.<\/p>\n

Dac\u0103 este vorba de program, atunci el se rezum\u0103 \u00een cuvintele apostolului: \u201eRuga\u0163i-v\u0103 ne\u00eencetat!\u201d<\/em> (1 Tesaloniceni 5:17). Iubirea este adev\u0103rata natur\u0103 a sufletului nostru, iar rug\u0103ciunea e modul de dob\u00e2ndire a ei \u015fi programul continuu de via\u0163\u0103 al cre\u015ftinului. F\u0103r\u0103 formule! Cel care crede, spore\u015fte credin\u0163a, care vine de la Dumnezeu pentru c\u0103 \u00ee\u015fi deschide sufletul spre comorile duhovnice\u015fti, aflate \u00een Dumnezeu.<\/p>\n

Cea mai mare porunc\u0103 este s\u0103 \u00cel iube\u015fti pe Dumnezeu \u015fi pe aproapele ca pe tine \u00eensu\u0163i, cele dou\u0103 fe\u0163e ale aceleia\u015fi monede. Dum-nezeu d\u0103 aceea\u015fi valoare iubirii de El \u015fi de aproapele. Omul e chipul lui Dumnezeu \u015fi are o mare valoare. P\u0103rin\u0163ii spun: \u201eAi v\u0103zut un om, ai v\u0103zut pe Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

Omul poart\u0103 chipul lui Dumnezeu. Dac\u0103 sim\u0163i c\u0103 Dumnezeu s-a \u00eendep\u0103rtat de tine, atunci trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 eul t\u0103u s-a \u00eendep\u0103rtat, s-a \u00eenstr\u0103inat de el \u00eensu\u015fi \u015fi trebuie s\u0103 se readune din risipire printr-o \u00eenchinare \u015fi o evlavie mai fierbinte. Chiar \u015fi \u00een \u00eencerc\u0103rile venite cu \u00eeng\u0103duin\u0163a lui Dumnezeu, c\u00e2nd sim\u0163im c\u0103 harul s-a \u00eendep\u0103rtat de noi, tot prin aprinderea r\u00e2vnei \u015fi a credin\u0163ei putem s\u0103-l redob\u00e2ndim pe Dumnezeu \u00een suflet.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce credin\u0163a \u00een Dumnezeu sl\u0103be\u015fte, omul \u00ee\u015fi pierde valoarea. Dac\u0103 credin\u0163a se \u00eent\u0103re\u015fte \u00een suflet, omul se \u00eennobileaz\u0103 prin unitatea l\u0103untric\u0103 pe care i-o d\u0103 credin\u0163a. Acum mul\u0163i nu mai cred \u00een nimic, nici m\u0103car \u00een ei \u015fi nici \u00een om. Dac\u0103 omul d\u0103 randament \u015fi produce bani este bun, dac\u0103 nu e r\u0103u. E un utilitarism, \u00een care omul este transformat \u00een obiect al muncii \u015fi al consumului, consum\u00e2ndu-se pe sine \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Apostolii spun c\u0103 nu iube\u015fti pe Dumnezeu dac\u0103 nu-\u0163i iube\u015fti aproapele. Dac\u0103 pe aproapele, pe care-l vezi nu-l iube\u015fti, cum s\u0103-l iube\u015fti pe Dumnezeu pe care nu-l vezi? (1 Ioan 4:20) Probabil de aceea cei ce conduc lumea l-au transformat pe om \u00eentr-un obiect, pentru c\u0103 \u00een idolatria lor pentru ban nu reu\u015fesc s\u0103-l iubeasc\u0103 pe Dumnezeu, \u00een locul C\u0103ruia se cred st\u0103p\u00e2ni ai lumii \u015fi peste destinul omului.<\/p>\n

\u2013 P\u0103rinte, vorbi\u0163i-ne despre unitatea l\u0103untric\u0103 pe care i-o d\u0103 omului credin\u0163a \u015fi evlavia.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 La modul general, Apostolul spune c\u0103 omul ie\u015fit bun din m\u00e2na Creatorului, dup\u0103 c\u0103dere e \u00eenclinat spre r\u0103u. Deci trebuie s\u0103 duc\u0103 o lupt\u0103 \u00eempotriva acestei \u00eenclin\u0103ri, s-o dirijeze spre bine ca s-o vindece. De\u015fi r\u0103scump\u0103ra\u0163i \u015fi m\u00e2ntui\u0163i de Hristos, nu suntem \u00een starea paradisiac\u0103, unde nu exista r\u0103ul \u015fi omul nu era \u00eenclinat spre r\u0103u.<\/p>\n

Dup\u0103 cum spun Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i, omul are \u201efirea pov\u00e2rnit\u0103\u201d, este c\u0103zut cu firea, av\u00e2nd mintea oarb\u0103 \u015fi voin\u0163a sl\u0103bit\u0103. Acestea \u00eel c\u0103l\u0103uzesc \u015fi \u00eel \u00eemping spre r\u0103u, spre care \u00eel mome\u015fte vr\u0103jma\u015ful nev\u0103zut, a\u015fa cum a f\u0103cut-o \u015fi \u00een rai. Cel r\u0103u tot timpul \u00eel mome\u015fte, iar omul trebuie s\u0103 lupte permanent. De aceea Sf\u00e2ntul Pavel ne \u00eendeamn\u0103 \u201es\u0103 ne \u00eencingem cu virtutea drept\u0103\u0163ii, cu pav\u0103za credin\u0163ei, prin care ochiul min\u0163ii vede de \u00eenainte aceste momeli, s\u0103 ne \u00eembr\u0103c\u0103m cu toate armele luptei \u00eempotriva r\u0103ului\u201d<\/em> (Efeseni 6:14-17), cu toat\u0103 plato\u015fa drept\u0103\u0163ii, pentru a se exersa \u015fi a \u00eembr\u0103ca toate virtu\u0163ile \u015fi voin\u0163a lui Dumnezeu.<\/p>\n

Via\u0163a cre\u015ftin\u0103 este o via\u0163\u0103 de lupt\u0103 permanent\u0103; ca s\u0103 mearg\u0103 bine, omul trebuie s\u0103 biruiasc\u0103 aceast\u0103 \u00eenclinare a firii c\u0103zute \u015fi s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103 s\u0103 mearg\u0103 pe calea cea bun\u0103, adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n

\u2013 \u00cens\u0103, P\u0103rinte, exist\u0103 situa\u0163ii \u00een care omul e biruit, chiar omul duhovnicesc cade \u00een ispit\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Acestea nu sunt la \u00eent\u00e2mplare. Dac\u0103 pe toate le \u015ftie Dumnezeu, El le \u00eeng\u0103duie cu rost, \u00eenc\u00e2t nu trebuie socotite o fatalitate. A f\u0103cut ceva pentru care i s-a dat acest lucru, iar dac\u0103 nu a gre\u015fit nimic, trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103derea momentan\u0103 ca un prilej de a se ridica mai sus, de a se mobiliza dup\u0103 aceast\u0103 c\u0103dere pentru a se \u00een\u0103l\u0163a mai mult \u00een har. Oricum, cel care a c\u0103zut nu a avut cu adev\u0103rat starea de trezvie.<\/p>\n

\u015etim multe lucruri bune, suntem cre\u015ftini, auzim Sf\u00e2nta Evanghelie, \u00eens\u0103 credin\u0163a noastr\u0103 a sl\u0103bit, pentru c\u0103 ne m\u0103n\u00e2nc\u0103 p\u0103s\u0103rile cerului s\u0103m\u00e2n\u0163a cuv\u00e2ntului credin\u0163ei, sem\u0103nat\u0103 de Hristos, \u015fi atunci nu mai avem \u00een noi s\u0103n\u0103toase puterile fire\u015fti pentru a \u00eemplini binele.<\/p>\n

P\u0103m\u00e2ntul inimii devine neroditor \u015fi sterp. Dumnezeu este la \u00eendem\u00e2n\u0103, e aproape de fiecare dintre noi, a\u015fa cum spune \u015fi Sf\u00e2ntul Apostol Pavel (vezi: Filipeni 4:5), \u00eens\u0103 nu ne folosim de harul S\u0103u datorit\u0103 risipirii, compromisurilor pe care le facem, datorit\u0103 televiziunii, datorit\u0103 intr\u0103rii \u00een asocia\u0163ii \u015fi organiza\u0163ii f\u0103r\u0103 de Dumnezeu. Omul trebuie s\u0103 se trezeasc\u0103, s\u0103 mearg\u0103 pe calea cea bun\u0103 \u015fi sf\u00e2nt\u0103, \u015fi s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura dumnezeiasc\u0103 a Bisericii care n-are nevoie de corectare, c\u0103ci \u00een\u0163elepciunea lumii e ca o c\u00e2rp\u0103 lep\u0103dat\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu. (vezi: Isaia. 64:6).<\/p>\n

\u2013 Nimeni nu ne poate face ceva r\u0103u din afar\u0103, ci toat\u0103 r\u0103utatea din lume provine din aceast\u0103 \u00eenstr\u0103inare a omului de Dumnezeu.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur ne spune c\u0103 nimeni nu ne poate face r\u0103u f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103, nici diavolul care este complet pornit \u00eempotriva noastr\u0103 \u015fi vrea s\u0103 ne fac\u0103 r\u0103u, f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103 nu ne poate face nimic. Deci, nu ne poate face r\u0103u cineva din afar\u0103. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur a dat ca pild\u0103 persecu\u0163iile \u00eempotriva cre\u015ftinilor. Ighemonii \u015fi c\u0103l\u0103ii care \u00eei chinuiau pe cre\u015ftini pentru a se lep\u0103da de credin\u0163a adev\u0103rat\u0103, de\u015fi f\u0103ceau lucrarea diavolului, totu\u015fi \u00eei \u00eencununau pe cre\u015ftini prin suferin\u0163ele la care \u00eei supuneau. Cre\u015ftinii nu s-au lep\u0103dat, au suferit, au murit \u015fi s-au \u00eencununat.<\/p>\n

Era vr\u0103jma\u015ful diavol \u00een spatele celor care \u00eei chinuiau pe cre\u015ftini pentru a se lep\u0103da de credin\u0163a lor, amenin\u0163\u00e2ndu-i cu moartea pentru a-i face s\u0103-\u015fi piard\u0103 sufletul. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat din toate acestea? Aceia au avut putere \u015fi au rezistat, iar inten\u0163ia rea a vr\u0103jma\u015fului contra lor s-a transformat \u00een slav\u0103, ei devenind mucenici, mari m\u0103rturisitori, sfin\u0163i pentru Biseric\u0103. De\u015fi inten\u0163ia era negativ\u0103, vr\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 r\u0103u oamenilor, inten\u0163ia rea s-a \u00eentors \u00eenspre lauda \u015fi cinstea celor \u00eempotriva c\u0103rora era \u00eendreptat\u0103.<\/p>\n

A\u015fa \u015fi acum. St\u0103p\u00e2nirile de acum, conduse de diavol, vor s\u0103 fac\u0103 r\u0103u Bisericii, promov\u00e2nd perfid tot felul de doctrine \u015fi sminteli, care demoralizeaz\u0103 pe om \u015fi societatea \u00een ansamblu. Inten\u0163ia e rea, viclean\u0103, diavoleasc\u0103, necer\u00e2nd direct lep\u0103darea credin\u0163ei \u00een Dumnezeu, ci dict\u00e2nd-o subtil \u00een con\u015ftiin\u0163a omului prin toate mijloacele de propagand\u0103. Cu toate acestea, diavolul \u015fi toate slugile lui nu pot s\u0103-i fac\u0103 r\u0103u cre\u015ftinului adev\u0103rat, pentru c\u0103, necrez\u00e2nd \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een cele duhovnice\u015fti, ei v\u0103d r\u0103ul numai \u00een cele exterioare, \u00een suferin\u0163\u0103, s\u0103r\u0103cie, boal\u0103. Cu unele ca acestea vr\u0103jma\u015ful vr\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 r\u0103u, \u00eei \u00eencununeaz\u0103 pe cre\u015ftinii adev\u0103ra\u0163i, care rabd\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n

\u00cen general, Ortodoxia nu a excelat prin fericiri p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Cre\u015ftinul trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi \u00een cele duhovnice\u015fti, numai astfel va surpa st\u0103p\u00e2nirea diavolului. Noi suferim inten\u0163iile \u015fi ac\u0163iunile lui negative, venite asupra noastr\u0103 prin lucrurile lumii. Poate s\u0103 ne creeze suferin\u0163e, noi le suferim \u015fi el crede c\u0103 ne-a f\u0103cut r\u0103u. \u00cen fond nu ne-a f\u0103cut r\u0103u, ne-a f\u0103cut bine pentru c\u0103 noi, suferindu-le, ne dovedim mai mult credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi primim r\u0103splat\u0103.<\/p>\n

Dumnezeu r\u0103spl\u0103te\u015fte pe fiecare dup\u0103 faptele sale. \u00centristat pentru cele materiale, omul se afl\u0103, \u00een mod v\u0103dit, \u00een puterea diavolului. Acum este mare puterea diavolului \u00een lume, pentru c\u0103 i-a n\u0103ucit pe bie\u0163ii oameni cu at\u00e2tea f\u0103g\u0103duin\u0163e \u015fi reclame pentru o fericire p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Dup\u0103 at\u00e2ta materialism \u015fi idolatrie a banului, oameni, f\u0103r\u0103 bog\u0103\u0163ii, se simt neferici\u0163i \u015fi nu mai \u015ftiu s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 cu pu\u0163in \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een mul\u0163umire.<\/p>\n

La \u00eenfrico\u015f\u0103toarea Judecat\u0103, fiecare va da socoteal\u0103 de faptele, de cuvintele \u015fi g\u00e2ndurile sale, iar dac\u0103 acestea sunt bolnave de dorin\u0163e materiale, sunt v\u0103dit sub st\u0103p\u00e2nirea diavolului.<\/p>\n

Sursa: George C\u0103ba\u015f, \u201eP\u0103rin\u0163i contemporani din Sf\u00e2ntul Munte Athos\u201d,
\nEdi\u0163ia a doua, \u00eembog\u0103\u0163it\u0103, Editura Anastasis, 2014<\/em><\/strong><\/p>\n

Preluat de pe: Sf\u00e2ntul Munte Athos<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen convorbirea propus\u0103 cititorilor p\u0103rintele athonit protosinghelul Petroniu (T\u0103nase) relateaz\u0103 ce via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 duc\u0103 cre\u0219tinul, cum trebuie dus\u0103 lupta duhovniceasc\u0103 cu…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":14546,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Cum putem sc\u0103pa de patimi - traditia.md","description":"\u00cen convorbirea propus\u0103 cititorilor p\u0103rintele athonit protosinghelul Petroniu (T\u0103nase) relateaz\u0103 ce via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 duc\u0103 cre\u0219tinul, cum trebuie dus\u0103 lupta duhov"},"footnotes":""},"categories":[39],"tags":[],"class_list":["post-14548","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-biserica-si-societatea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14548","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14548"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14548\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/14546"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}