{"id":14319,"date":"2023-06-03T10:47:08","date_gmt":"2023-06-03T07:47:08","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=14319"},"modified":"2023-06-03T10:49:58","modified_gmt":"2023-06-03T07:49:58","slug":"3-iunie-sfintii-mari-imparati-intocmai-cu-apostolii-si-primii-imparati-crestini-constantin-337-si-maica-sa-elena-327","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/3-iunie-sfintii-mari-imparati-intocmai-cu-apostolii-si-primii-imparati-crestini-constantin-337-si-maica-sa-elena-327\/","title":{"rendered":"3 iunie: Sfin\u021bii Mari \u00cemp\u0103ra\u021bi \u00eentocmai cu Apostolii \u0219i primii \u00eemp\u0103ra\u021bi cre\u0219tini Constantin (337) \u0219i maica sa Elena (327)"},"content":{"rendered":"

Constantin ast\u0103zi, cu maica sa Elena, Crucea a ar\u0103tat, lemnul cel preacinstit, care este ru\u015finarea tuturor iudeilor, \u015fi arma credincio\u015filor \u00eemp\u0103ra\u0163i asupra celor potrivnici. C\u0103 pentru noi s-a ar\u0103tat semn mare \u015fi \u00een r\u0103zboaie \u00eenfrico\u015f\u0103tor.<\/em><\/strong><\/p>\n

Constantin cel Mare<\/strong><\/h4>\n

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 \u2013 22 mai 337), cunoscut \u0219i sub numele de Constantin I, sau \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe sub titulatura de Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare, a fost un \u00eemp\u0103rat roman, proclamat Augustus de c\u0103tre trupele sale \u00een data de 25 iulie 306 d.Hr. \u0219i care a condus Imperiul Roman p\u00e2n\u0103 la moartea sa, survenit\u0103 \u00een anul 337.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Constantin a r\u0103mas cunoscut p\u00e2n\u0103 \u00een timpurile noastre mai ales pentru Edictul de la Milano din anul 313<\/em><\/strong>, care marcheaz\u0103 intrarea \u00een legalitate a religiei cre\u0219tine pe \u00eentreg cuprinsul imperiului, pentru prima oar\u0103 \u00een istorie, precum \u0219i pentru organizarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea \u00een anul 325<\/em><\/strong>; aceste ac\u021biuni sunt considerate factori majori ai r\u0103sp\u00e2ndirii religiei cre\u0219tine.<\/p>\n

Reputa\u021bia sa de primul \u00eemp\u0103rat cre\u0219tin a fost recunoscut\u0103 de c\u0103tre istorici, \u00eencep\u00e2nd cu Lactan\u021biu \u0219i Eusebiu de Cezareea, p\u00e2n\u0103 \u00een timpurile noastre, de\u0219i \u00een mediile neortodoxe \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 dispute cu privire la sinceritatea convingerilor sale religioase. Acestea ar fi fost alimentate de sprijinul pe care l-a ar\u0103tat \u00een continuare zeit\u0103\u021bilor p\u0103g\u00e2ne, precum \u0219i de faptul c\u0103 s-a botezat abia spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii.<\/p>\n

Biserica \u00eel cinste\u0219te \u00een r\u00e2ndul sfin\u021bilor, \u00een ceata drep\u021bilor, pr\u0103znuindu-l \u00eempreun\u0103 cu mama sa, sf\u00e2nta \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 Elena, pe 3 iunie, fiind numi\u021bi \u201eSfin\u021bii Mari \u00cemp\u0103ra\u021bi, \u00eentocmai cu Apostolii, Constantin \u0219i mama sa Elena\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Via\u021ba<\/strong><\/h4>\n

Epoca timpurie<\/strong><\/h4>\n

Sf\u00e2ntul Constantin s-a n\u0103scut la Naissus (ast\u0103zi localitatea Ni\u0161 din Serbia) \u00een provincia roman\u0103 Moesia Superior, la data de 27 februarie 272, fiind fiul generalului roman Constantius Chlorus \u0219i al primei sale so\u021bii, Sf\u00e2nta Elena, fiica unui hangiu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai 16 ani la acea vreme.<\/p>\n

Tat\u0103l s\u0103u o va p\u0103r\u0103si pe Elena \u00een jurul anului 292 pentru a se rec\u0103s\u0103tori cu Flavia Maximiana Theodora, fiica \u00eemp\u0103ratului roman din Apus Maximian. Theodora va da na\u0219tere la nu mai pu\u021bin de 6 copii, printre care \u0219i Iulius Constantius (tat\u0103l viitorului \u00eemp\u0103rat Iulian Apostatul).<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul Constantin a fost trimis la curtea lui Diocle\u021bian \u00een Nicomidia, imediat dup\u0103 numirea tat\u0103lui s\u0103u ca unul din cei doi Cezari ai Tetrarhiei, \u00een anul 293. \u00cen 305, Diocle\u021bian \u0219i Maximian se decid s\u0103 abdice \u00eempreun\u0103, Constantius Chlorus succed\u00e2ndu-i lui Maximian \u00een pozi\u021bia de Augustus al Imperiului Roman de Apus.<\/p>\n

De\u0219i fiecare dintre noii augu\u0219ti aveau fii legitimi capabili de a fi numi\u021bi \u00een cinstea de Cezar (e vorba de Constantin si Maxen\u021biu, fiul lui Maximian), ei sunt l\u0103sa\u021bi la o parte \u00een favoarea lui Severus \u0219i a lui Maximin Daia. \u00cen aceste condi\u021bii, Constantin p\u0103r\u0103se\u0219te Nicomidia pentru a se al\u0103tura tat\u0103lui s\u0103u \u00een Galia.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Constantius cade grav bolnav \u00een timpul unei expedi\u021bii militare \u00eempotriva Pic\u021bilor \u00een Caledonia, \u0219i moare \u00een cele din urm\u0103 \u00een 25 iulie 306 la Eboracum (York, \u00een Anglia). \u00cen pu\u021bin\u0103 vreme, generalul Chrocus al\u0103turi de trupele loiale lui Constantius \u00eel proclam\u0103 pe Constantin Augustus.<\/p>\n

Totu\u0219i, \u00een cadrul Tetrahiei ascensiunea lui Constantin apare ca fiind cel pu\u021bin nelegitim\u0103. Pe c\u00e2nd Constantius, afl\u00e2ndu-se \u00een pozi\u021bia de \u00eemp\u0103rat senior (Augustus), ar fi putut \u201ecrea\u201d un nou Caesar, proclamarea lui Constantin ca Augustus de c\u0103tre armatele sale ignora sistemul de succesiune stabilit \u00een 305.<\/p>\n

De aceea, Constantin \u00eei cere lui Galerius, \u00eemp\u0103ratul roman din r\u0103s\u0103rit, s\u0103-i recunoasc\u0103 succesiunea la tronul tat\u0103lui s\u0103u. Galeriu \u00eei acord\u0103 titlul de Caesar, confirm\u00e2nd astfel jurisdic\u021bia lui Constantin asupra teritoriilor de\u021binute de tat\u0103l s\u0103u. De asemenea, Galerius \u00eel declar\u0103 pe Severus ca \u00eemp\u0103rat senior (Augustus) al Imperiului de Apus.<\/p>\n

Epoca Imperiului de Apus<\/strong><\/h4>\n

Teritoriile din Imperiul Roman aflate sub conducerea lui Constantin cuprindeau provinciile Galia, Britania, Germania \u0219i Hispania. Ca urmare, sub comanda sa se va reg\u0103si una din cele mai mare armate ale Imperiului roman (sta\u021bionat\u0103 pe de-a lungul frontierei de pe Rin).<\/p>\n

Galia, odat\u0103 una dintre cele mai bogate provincii ale imperiului, se g\u0103sea \u00eentr-o situa\u021bie de criz\u0103: multe regiuni fuseser\u0103 depopulate, ora\u0219ele c\u0103zuser\u0103 \u00een ruin\u0103 etc. Constantin continu\u0103 \u00eens\u0103 eforturile tat\u0103lui s\u0103u de a securiza frontiera de pe Rin si de a recl\u0103di Galia. De aceea, \u00eentre anii 306 \u0219i 316, \u00ee\u0219i stabile\u0219te re\u0219edin\u021ba principal\u0103 \u00een ora\u0219ul Trier.<\/p>\n

Imediat ce Constantin va deveni \u00eemp\u0103rat, va abandona \u0219i campania \u00eenceput\u0103 de Constantius \u00een Britania \u0219i se va re\u00eentoarce \u00een Galia pentru a pune cap\u0103t unei rebeliuni a francilor.<\/p>\n

Va \u00eentreprinde o alt\u0103 expedi\u021bie victorioas\u0103 \u00eempotriva triburilor francilor \u00een anul 308. Apoi va c\u0103uta s\u0103-\u0219i consolideze prezen\u021ba \u00een regiune, construind un pod peste Rin la Cologne, c\u0103ruia \u00eei va ad\u0103uga mai apoi o fort\u0103rea\u021b\u0103 permanent\u0103 pe malul drept al fluviului.<\/p>\n

O alta campanie \u00eenceput\u0103 \u00een 310 va trebui s\u0103 fie \u00eentrerupt\u0103 datorit\u0103 rebeliunii lui Maximian. Ultimul r\u0103zboi al lui Constantin la frontiera de pe Rin va fi \u00een anul 313, dup\u0103 care va reveni \u00een Italia.<\/p>\n

Obiectivul principal al conducerii lui Constantin era asigurarea stabilit\u0103\u021bii imperiului, iar pentru a-\u0219i \u00eendeplini aceast\u0103 dorin\u021b\u0103, va \u00eentreprinde dese expedi\u021bii militare \u00eempotriva triburilor rebele germanice, demonstr\u00e2ndu-\u0219i poten\u021bialul militar de care dispunea prin \u00eenfr\u00e2ngerea inamicilor afla\u021bi de cealalt\u0103 parte a Rinului.<\/p>\n

Strategia s-a dovedit a fi de succes, astfel \u00eenc\u00e2t frontiera de pe Rin a r\u0103mas relativ lini\u0219tit\u0103 \u00een perioada sa.<\/p>\n

Constantin \u2013 \u00eemp\u0103rat cre\u0219tin<\/strong><\/h4>\n

N\u0103scut din p\u0103rin\u021bi nobili, \u00eemp\u0103ratul Constantius Chlorus \u0219i Elena, Constantin cel Mare a fost un om providen\u021bial pentru Biserica cre\u0219tin\u0103, mai ales dup\u0103 anul 312, c\u00e2nd \u2013 \u00eenaintea unei lupte decisive cu rivalul sau la tron, Maxen\u021biu \u2013 s-a produs convertirea sa.<\/p>\n

Istoricii biserice\u0219ti Eusebiu de Cezareea \u0219i Lactan\u021biu afirm\u0103 c\u0103 \u00een ajunul B\u0103t\u0103liei de la Pons Milvius (Podul Vulturului) din 28 octombrie 312, contra lui Maxen\u021biu, Constantin a v\u0103zut pe cer, ziua, o cruce luminoas\u0103, deasupra soarelui, cu inscrip\u021bia in hoc signo vinces (\u201eprin acest semn vei \u00eenvinge\u201d).<\/em><\/strong><\/p>\n

Noaptea, \u00een vis, i s-a ar\u0103tat M\u00e2ntuitorul, cer\u00e2ndu-i s\u0103 pun\u0103 pe steagurile armatei sale simbolul S\u0103u, ca semn protector \u00een lupte. Steagul cu monograma cre\u0219tin\u0103 s-a numit labarum<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Victoria miraculoas\u0103 a armatei sale de numai 20.000 de solda\u021bi \u00eempotriva celei a lui Maxen\u021biu, de 150 000 de solda\u021bi, Constantin a considerat-o ca ajutor de la Dumnezeu.<\/p>\n

Dovada acestei credin\u021be a lui Constantin \u00een ajutorul divin este inscrip\u021bia de pe Arcul lui Constantin din Roma, p\u0103strat\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, prin care m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a c\u00e2\u0219tigat lupta instinctu divinitatis (\u201eprin inspira\u021bie divin\u0103\u201d).<\/em><\/strong><\/p>\n

Apoi i-a m\u0103rturisit lui Eusebiu, sub jur\u0103m\u00e2nt, c\u0103 semnele care i s-au ar\u0103tat l-au f\u0103cut s\u0103 treac\u0103 de partea cre\u0219tinilor, el fiind mai \u00eenainte, ca \u0219i tat\u0103l s\u0103u, adept al cultului lui Sol Invictus (Soarele Nebiruit \u2013 cult cu origini orientale).<\/p>\n

\u00cen ianuarie 313, \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare d\u0103 Edictul de la Milan (numit atunci Mediolanum), prin care cre\u0219tinismul devine \u201creligio licita\u201d, adic\u0103 religie permis\u0103<\/em><\/strong>, la fel cu celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioas\u0103 \u0219i moral\u0103 a cre\u0219tinismului, l-a recomandat tuturor.<\/p>\n

Nu l-a declarat religie de stat \u2013 cum gre\u0219it se afirm\u0103 uneori, acest lucru f\u0103c\u00e2ndu-l mai t\u00e2rziu \u00eemp\u0103ratul Teodosie cel Mare, \u00een anul 380.<\/p>\n

Politica religioas\u0103 a \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare a fost marcat\u0103 de c\u00e2teva evenimente deosebite: Edictul de la Milan din 313, \u00eenfr\u00e2ngerea lui Liciniu \u00een 323, convocarea Primului Sinod Ecumenic din 325, alegerea unei noi capitale (fostul ora\u0219 trac Bizan\u021b, numit Constantinopolis \u2013 \u201cora\u0219ul lui Constantin\u201d) \u00een 330 etc.<\/p>\n

Prin Edictul de la Milan din anul 313, Constantin devine protector al cre\u0219tinismului. Ia m\u0103suri \u00een favoarea Bisericii cre\u0219tine, scute\u0219te pe preo\u021bi de obliga\u021bia func\u021biilor municipale \u0219i le acord\u0103 subven\u021bii. \u00cenl\u0103tur\u0103 din legile penale pedepsele contrare spiritului cre\u0219tin (r\u0103stignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea sau arderea cu fierul ro\u0219u).<\/p>\n

\u00cembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te tratamentul \u00een \u00eenchisori, u\u0219ureaz\u0103 eliberarea sclavilor acord\u00e2nd episcopilor \u0219i preo\u021bilor dreptul de a-i declara liberi \u00een biserici. Protejeaz\u0103 prin lege pe s\u0103raci, orfani \u0219i v\u0103duve.<\/p>\n

Modific\u0103 legisla\u021bia privind c\u0103s\u0103toria, \u00eengreuneaz\u0103 divor\u021bul, pedepse\u0219te adulterul. Atribuie Bisericii cre\u0219tine casele imperiale de judecat\u0103 (basilikos oikia),care vor purta \u00een continuare numele de basilici, nume p\u0103strat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sub termenul de biseric\u0103.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare a generalizat \u00een 321 Duminica drept zi de odihn\u0103 \u00een imperiu, s\u0103rb\u0103toarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 a cre\u0219tinilor<\/em><\/strong>, c\u00e2nd solda\u021bii asistau la slujbe. \u00cenc\u0103 din anul 317 a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 moned\u0103 cu monogramul cre\u0219tin.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul \u0219i familia sa au ajutat moral \u0219i material \u00een repararea bisericilor sau \u00een construirea altora mai mari \u0219i mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc.<\/p>\n

Din dorin\u021ba de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, \u00eempotriva ereziei lui Arie, care socotea pe Fiul o creatur\u0103 subordonat\u0103 Tat\u0103lui.<\/p>\n

Sub influen\u021ba sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura ortodox\u0103 despre dumnezeirea Fiului care este \u201cDumnezeu adev\u0103rat din Dumnezeu adev\u0103rat, n\u0103scut nu f\u0103cut, Cel de o fiin\u021b\u0103 cu Tat\u0103l, prin care toate s-au f\u0103cut\u201d (Simbolul Credin\u021bei sau Crezul)<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Acela\u0219i Sinod a stabilit principiul alegerii datei Pa\u0219tilor \u2013 prima duminic\u0103 dup\u0103 lun\u0103 plin\u0103 dup\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u2013 \u0219i a dat 20 de canoane biserice\u0219ti<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Aici, la Niceea, \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare a \u00eenv\u0103\u021bat despre modestia \u0219i credin\u021ba minunat\u0103 a sf\u00e2ntului Spiridon, despre puterea rug\u0103ciunii \u0219i ad\u00e2ncimea evlaviei sf\u00e2ntului Alexandru \u0219i despre b\u0103rb\u0103\u021bia evanghelic\u0103 a sf\u00e2ntului Nicolae, ierarhul din Mira Lichiei.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare a trimis o solie oficial\u0103, cu o misiune sf\u00e2nt\u0103, \u00een frunte cu sf\u00e2nta Elena, mama sa, la Ierusalim, care s\u0103 caute crucea pe care a fost r\u0103stignit Domnul Iisus Hristos.<\/em><\/strong> Cu osteneal\u0103 \u0219i rug\u0103ciune fierbinte, Sf\u00e2nta Elena a reu\u0219it sa afle Sf\u00e2nta Cruce, \u00een\u0103l\u021bat\u0103 solemn \u00een v\u0103zul poporului cre\u0219tin de Episcopul cet\u0103\u021bii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare a hot\u0103r\u00e2t sa zideasc\u0103 o nou\u0103 capital\u0103, Constantinopol<\/em><\/strong> (grec. Constantinopolis, \u201eora\u0219ul lui Constantin\u201d, inaugurat\u0103 la 11 mai 330. Din fostul Bizan\u021b, Constantin face o capital\u0103 de imperiu cre\u0219tin, cu biserici minunate \u2013 ca aceea a Sfin\u021bilor Apostoli \u2013 ora\u0219 strategic, de un pitoresc deosebit. L-a numit \u201cRoma cea nou\u0103\u201c, umbrind Roma antic\u0103.<\/p>\n

Mai mult, episcopul noii capitale va fi ridicat la rang de cinste, egal cu cel al Romei vechi, prin canonul 3 al Sinodului al II-lea Ecumenic din anul 381 \u0219i prin canonul 28 al Sinodului de la Calcedon din 451.<\/p>\n

Dar meritele lui Constantin cel Mare sunt deosebite: prin libertatea acordat\u0103 cre\u0219tinismului a f\u0103cut din comunitatea prigonit\u0103 o religie liber\u0103 \u0219i chiar privilegiat\u0103 \u00een imperiu \u0219i a asigurat unitatea Bisericii cre\u0219tine.<\/p>\n

De exemplu, la terminarea Sinodului I ecumenic, c\u00e2nd ereticul Arie a fost excomunicat, c\u00e2nd s-a reafirmat \u0219i proclamat divinitatea M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, \u201cDumnezeu adev\u0103rat din Dumnezeu adev\u0103rat\u201c, iar Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oar\u0103 Crezul formulat de cei 318 P\u0103rin\u021bi sinodali, marele Constantin ar fi exclamat: \u201cDa, acesta este adev\u0103rul. Nu sunt teolog, dar simt c\u0103 aici este adev\u0103rul. Sunt convins c\u0103 nu voi l-a\u021bi f\u0103cut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Era un mare moment din istoria Bisericii \u0219i a m\u00e2ntuirii. Duhul Sf\u00e2nt lucra \u00een Biseric\u0103, iar Biserica lui Hristos \u00ee\u0219i afirma unitatea.<\/p>\n

I s-a repro\u0219at lui Constantin cel Mare faptul c\u0103 nu s-a botezat dec\u00e2t pe patul mor\u021bii \u0219i c\u0103 a p\u0103strat titlul de \u201cpontifex maximus\u201d. \u00cen primele veacuri ale cre\u0219tinismului \u00eens\u0103, mul\u021bi catehumeni (cei care doreau s\u0103 se boteze \u0219i erau \u00een stadiul de \u00eenv\u0103\u021bare a normelor credin\u021bei cre\u0219tine) am\u00e2nau botezul cu anii, iar dac\u0103 ar fi renun\u021bat la titlul mai sus numit \u00ee\u0219i ridica un rival puternic \u0219i p\u0103g\u00e2n, care ar fi \u00eencercat s\u0103 restabileasc\u0103 vechea religie idolatr\u0103.<\/p>\n

Primul \u00eemp\u0103rat cre\u0219tin al imperiului roman, apoi bizantin, Constantin cel Mare, a avut o domnie lung\u0103, de peste 30 de ani (306-337), \u00een care s-a dovedit un om de mare voin\u021b\u0103, un \u00een\u021belept, un strateg, f\u0103c\u00e2nd Bisericii cel mai mare serviciu \u2013 d\u00e2ndu-i libertatea dup\u0103 lunga perioad\u0103 de persecu\u021bii care au tulburat-o, de la Nero p\u00e2n\u0103 la Diocle\u021bian.<\/p>\n

Constantin cel Mare a murit \u00een Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337 \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een biserica Sf\u00een\u021bilor Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.<\/em><\/strong><\/p>\n

Pentru meritele \u0219i serviciile aduse cre\u0219tinismului, Biserica l-a cinstit \u00een mod deosebit, trec\u00e2ndu-l \u00een r\u00e2ndul sfin\u021bilor, \u00eempreun\u0103 cu mama sa, sf\u00e2nta Elena, \u0219i numindu-l isapostolos<\/em><\/strong> \u2013 \u201ccel \u00eentocmai cu Apostolii\u201c, atribuindu-i cu \u00een\u021belepciunea lui Solomon \u0219i bl\u00e2nde\u021bea lui David.<\/p>\n

Elena \u00cemp\u0103r\u0103teasa<\/strong><\/h4>\n

Sf\u00e2nta drept-credincioas\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena, \u00centocmai cu Apostolii (c. 248 \u2013 c. 329), a fost mama Sf\u00e2ntului \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare. Pr\u0103znuirea ei se face la 3 iunie, odat\u0103 cu fiul ei.<\/p>\n

Ea a fost canonizat\u0103 de Biseric\u0103 deoarece era foarte pioas\u0103. Eusebiu de Cezareea men\u021bioneaz\u0103 detaliile pelerinajului ei \u00een Palestina \u0219i \u00een provinciile r\u0103s\u0103ritene. Ea este creditat\u0103, \u00een mod tradi\u021bional, cu g\u0103sirea moa\u0219telor Sfintei Cruci a lui Hristos \u0219i cu g\u0103sirea r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor celor trei magi care, \u00een prezent, se g\u0103sesc \u00een Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln.<\/p>\n

Sursa: Unitischimbam.ro<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

Troparul Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi mama sa Elena, glasul al 8-lea:<\/strong><\/p>\n

Chipul Crucii Tale pe cer v\u0103z\u00e2ndu-l, \u015fi ca Pavel chemarea nu de la oameni lu\u00e2nd, cel \u00eentre \u00eemp\u0103ra\u0163i apostolul T\u0103u, Doamne, \u00eemp\u0103r\u0103teasca cetate \u00een m\u00e2inile Tale o a pus. Pe care p\u0103ze\u015fte-o totdeauna \u00een pace, pentru rug\u0103ciunile N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Condacul Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi mama sa Elena, glasul al 3-lea:<\/strong><\/p>\n

Constantin ast\u0103zi, cu maica sa Elena, Crucea a ar\u0103tat, lemnul cel preacinstit, care este ru\u015finarea tuturor iudeilor, \u015fi arma credincio\u015filor \u00eemp\u0103ra\u0163i asupra celor potrivnici. C\u0103 pentru noi s-a ar\u0103tat semn mare \u015fi \u00een r\u0103zboaie \u00eenfrico\u015f\u0103tor.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Constantin ast\u0103zi, cu maica sa Elena, Crucea a ar\u0103tat, lemnul cel preacinstit, care este ru\u015finarea tuturor iudeilor, \u015fi arma credincio\u015filor \u00eemp\u0103ra\u0163i asupra…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":14317,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"3 iunie: Sfin\u021bii Mari \u00cemp\u0103ra\u021bi \u00eentocmai cu Apostolii \u0219i primii \u00eemp\u0103ra\u021bi cre\u0219tini Constantin (337) \u0219i maica sa Elena (327) - traditia.md","description":"Constantin ast\u0103zi, cu maica sa Elena, Crucea a ar\u0103tat, lemnul cel preacinstit, care este ru\u015finarea tuturor iudeilor, \u015fi arma credincio\u015filor \u00eemp\u0103ra\u0163i asupra celo"},"footnotes":""},"categories":[40,38],"tags":[],"class_list":["post-14319","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-apararea-credintei","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14319","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14319"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14319\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/14317"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14319"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14319"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14319"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}