{"id":13938,"date":"2023-05-25T13:08:41","date_gmt":"2023-05-25T10:08:41","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=13938"},"modified":"2023-05-25T13:10:03","modified_gmt":"2023-05-25T10:10:03","slug":"25-mai-inaltarea-domnului-ispasul-semnificatie-crestina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/25-mai-inaltarea-domnului-ispasul-semnificatie-crestina\/","title":{"rendered":"25 mai: \u00cen\u0103l\u021barea Domnului \u2013 Ispasul. Semnifica\u021bie cre\u0219tin\u0103"},"content":{"rendered":"

\u00cen\u0103l\u021barea Domnului este pr\u0103znuit\u0103 la 40 de zile dup\u0103 \u00cenviere, \u00een Joia din s\u0103pt\u0103m\u00e2na a VI-a dup\u0103 Pa\u0219ti. Este cunoscut\u0103 \u00een popor \u0219i sub denumirea de Ispas. \u00cen aceast\u0103 zi cre\u0219tinii se salut\u0103 cu \u201eHristos S-a \u00een\u0103l\u021bat!\u201d \u0219i \u201eAdev\u0103rat S-a \u00een\u0103l\u021bat!\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Spre deosebire de \u00cenviere, \u00cen\u0103l\u021barea Domnului a avut martori, ea a fost o desp\u0103r\u021bire izvor\u00e2toare de lumin\u0103, deoarece ucenicii s-au \u00eentors \u00een Ierusalim \u201ecu bucurie mare\u201d<\/em>. Hristos S-a \u00een\u0103l\u021bat la cer de pe Muntele M\u0103slinilor, \u00een v\u0103zul Apostolilor \u0219i a doi \u00eengeri, \u00eengeri care le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca ace\u0219tia s\u0103 nu se lase cople\u0219i\u021bi de durerea desp\u0103r\u021birii.<\/p>\n

Conform Scripturii, M\u00e2ntuitorul \u0219i-a ridicat m\u00e2inile, binecuv\u00e2nt\u00e2ndu-i pe ucenici, iar pe c\u00e2nd \u00eei binecuv\u00e2nta S-a \u00een\u0103l\u021bat la cer (Luca 24:51), \u00een timp ce un nor L-a f\u0103cut nev\u0103zut pentru ochii lor (Fapte 1:9). Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor, fenomen prin care se manifest\u0103 energiile divine, menite s\u0103 reveleze prezen\u021ba Divinit\u0103\u021bii, dar s\u0103 o \u0219i ascund\u0103.<\/p>\n

\u00cen\u0103l\u021barea Domnului, s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een vechime odat\u0103 cu Rusaliile<\/strong><\/h4>\n

Cea mai veche men\u021biune despre s\u0103rb\u0103toarea \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Domnului o g\u0103sim la Eusebiu din Cezareea, \u00een lucrarea \u201eDespre s\u0103rb\u0103toarea Pa\u0219tilor\u201d, scris\u0103 \u00een anul 332. Din aceast\u0103 lucrare reiese c\u0103 \u00cen\u0103l\u021barea Domnului era s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een acea vreme odat\u0103 cu Rusaliile, la 50 de zile de la \u00cenvierea lui Hristos.<\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al IV- lea \u0219i \u00eenceputul secolului V, s\u0103rb\u0103toarea \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii s-a desp\u0103r\u021bit ritualic de cea a Pogor\u00e2rii Sf\u00e2ntului Duh (Rusaliile), fiind pr\u0103znuit\u0103 \u00een a 40-a zi dup\u0103 \u00cenviere, dat\u0103 care va r\u0103m\u00e2ne stabilit\u0103 pentru totdeauna \u00een calendarul bisericesc.<\/p>\n

\u00cen\u0103l\u021barea Domnului \u2013 semnifica\u021bia \u00eendumnezeirii firii umane asumate<\/strong><\/h4>\n

\u00cen\u0103l\u021barea lui Hristos \u00eentru slava \u0219i \u0219ederea Sa de-a dreapta Tat\u0103lui este chipul deplinei \u00eendumnezeiri a umanit\u0103\u021bii Lui. Prin toate actele Sale, \u00eentrupare, moarte, \u00eenviere El a \u00eendumnezeit treptat firea omeneasc\u0103 pe care \u0219i-a asumat-o, dar prin \u00cen\u0103l\u021bare a transfigurat-o pe deplin. Datorit\u0103 transfigur\u0103rii supreme a trupului S\u0103u, Hristos poate deveni interior celor care cred \u00een El. \u00cen\u0103l\u021barea Domnului nu \u00eenseamn\u0103 retragerea Sa din crea\u021bie, pentru c\u0103 El continu\u0103 s\u0103 fie prezent \u0219i lucr\u0103tor prin Sf\u00e2ntul Duh.<\/p>\n

\u00cen\u0103l\u021barea cu trupul la cer este o m\u0103rturie a faptului c\u0103 omul a fost creat pentru ve\u0219nicie, c\u0103ci Fiul nu Se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 Tat\u0103lui doar ca Dumnezeu, ci \u0219i ca Om.<\/p>\n

Hristos prin \u00cen\u0103l\u021barea Sa nu arat\u0103 doar unde trebuie s\u0103 ajung\u0103 omul, ci se face calea prin care omul s\u0103 ajung\u0103 la aceast\u0103 stare. El st\u0103 pe tronul dumnezeiesc al slavei, dar \u0219i \u00een inima celor ce-L iubesc.<\/p>\n

\u00cen\u0103l\u021barea Domnului \u00een iconografie<\/strong><\/h4>\n

\u00cen primul registru din icoana \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Domnului este reprezentat M\u00e2ntuitorul \u00eentr-o mandorla, simbol al slavei dumnezeie\u0219ti. St\u0103 a\u0219ezat pe un curcubeu \u0219i binecuv\u00e2nteaz\u0103 cu m\u00e2na dreapt\u0103, iar \u00een st\u00e2nga \u021bine Sf\u00e2nta Evanghelie.<\/p>\n

\u00cen afara mandorlei sunt doi \u00eengeri, care zboar\u0103 cu bra\u021bele \u00eentinse, ating\u00e2nd cu m\u00e2inile lor marginea exterioar\u0103 a mandorlei. \u00cengerii sunt prezen\u021bi nu pentru a sus\u021bine mandorla, c\u0103ci Hristos Se \u00een\u0103l\u021ba prin propria putere dumnezeiasc\u0103, ci ca semn de cinstire.<\/p>\n

Reprezentarea Domnului purtat de \u00eengeri este \u0219i o icoan\u0103 profetic\u0103 a Celei de-a doua veniri, c\u00e2nd va avea loc sf\u00e2r\u0219itul chipului acestei lumi \u0219i judecata tuturor: \u201eB\u0103rba\u021bi galileieni, de ce sta\u021bi privind la cer? Acest Iisus care S-a \u00een\u0103l\u021bat de la voi la cer, astfel va \u0219i veni, precum L-a\u021bi v\u0103zut merg\u00e2nd la cer\u201d<\/em> (Fapte 1:11).<\/p>\n

\u00cen cel de-al doilea registru se afl\u0103 Maica Domnului, care prive\u0219te \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i are m\u00e2inile \u00een\u0103l\u021bate \u00een rug\u0103ciune. De o parte \u0219i de alta se afl\u0103 Apostolii, iar l\u00e2ng\u0103 Fecioara Maria stau Pavel, \u00een dreapta, \u0219i Petru, \u00een st\u00e2nga. \u00cen spatele Maicii Domnului sunt doi \u00eengeri \u00een ve\u0219minte albe, care \u021bin \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 un toiag, iar cu st\u00e2nga \u00eel arat\u0103 pe Hristos \u00een\u0103l\u021b\u00e2ndu-Se.<\/p>\n

Chiar dac\u0103\u00a0 Pavel nu a fost prezent la \u00cen\u0103l\u021barea Domnului, El este reprezentat al\u0103turi de ceilal\u021bi Apostoli \u00een icoana \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii. Motivul? Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de \u00cen\u0103l\u021barea Sa, Hristos i-a \u00eendemnat pe ucenicii S\u0103i s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 pretutindeni Evanghelia, iar Pavel a fost \u201evas ales, ca s\u0103 poarte numele Meu \u00eenaintea neamurilor \u0219i a regilor \u0219i a fiilor lui Israel\u201d<\/em> (Fapte 9:15).<\/p>\n

Sursa: Criticarad.ro<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

La aceia\u0219i tem\u0103: <\/strong>\u00cen\u0103l\u021barea Domnului: \u00cenceputul \u00een\u0103l\u021b\u0103rii omului<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen\u0103l\u021barea Domnului este pr\u0103znuit\u0103 la 40 de zile dup\u0103 \u00cenviere, \u00een Joia din s\u0103pt\u0103m\u00e2na a VI-a dup\u0103 Pa\u0219ti. Este cunoscut\u0103 \u00een popor…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":13936,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"25 mai: \u00cen\u0103l\u021barea Domnului \u2013 Ispasul. Semnifica\u021bie cre\u0219tin\u0103 - traditia.md","description":"\u00cen\u0103l\u021barea Domnului este pr\u0103znuit\u0103 la 40 de zile dup\u0103 \u00cenviere, \u00een Joia din s\u0103pt\u0103m\u00e2na a VI-a dup\u0103 Pa\u0219ti. Este cunoscut\u0103 \u00een popor \u0219i sub denumirea de Ispas. \u00cen ace"},"footnotes":""},"categories":[40,38],"tags":[],"class_list":["post-13938","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-apararea-credintei","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13938"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13938\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13936"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}