{"id":13855,"date":"2023-05-24T09:47:28","date_gmt":"2023-05-24T06:47:28","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=13855"},"modified":"2023-05-24T09:54:09","modified_gmt":"2023-05-24T06:54:09","slug":"sfintii-chiril-si-metodie-intocmai-cu-apostolii-invatatorii-slavilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/sfintii-chiril-si-metodie-intocmai-cu-apostolii-invatatorii-slavilor\/","title":{"rendered":"Sfin\u0163ii Chiril \u015fi Metodie, \u00eentocmai cu Apostolii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii slavilor"},"content":{"rendered":"

\u00cen ziua de 24 mai a anului 2023 marc\u0103m odovania s\u0103rb\u0103torii Sfintelor Pa\u0219ti, precum \u0219i \u00eenainte-pr\u0103znuirea \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Domnului. De asemenea \u00een fiecare an, la 24 mai, facem pomenirea Sf\u00e2ntului Ierarh Metodie, episcop de Moravia, \u015fi a Sf\u00e2ntului Cuvios Chiril Filosoful, fratele s\u0103u, cei \u00eentocmai cu Apostolii \u015fi lumin\u0103torii slavilor (+885 \u015fi +869).<\/em><\/strong><\/p>\n

Sfin\u0163ii Chiril \u015fi Metodie, \u00centocmai cu Apostolii \u015fi lumin\u0103torii slavilor au provenit dintr-o familie ilustr\u0103 \u015fi evlavioas\u0103 care tr\u0103ia \u00een ora\u015ful grecesc Tesalonic. Sf\u00e2ntul Metodie a fost cel mai mare dintre \u015fapte fra\u0163i, Sf\u00e2ntul Constantin [Chiril cu numele de monah] a fost cel mai mic. La \u00eenceput, Sf\u00e2ntul Metodie a fost \u00een oaste \u015fi a fost guvernatorul unuia dintre pricipatele slave dependente de Imperiul Bizantin, cel mai probabil Bulgaria, ceea ce a f\u0103cut posibil ca el s\u0103 \u00eenve\u0163e limba slav\u0103. Dup\u0103 ce a tr\u0103it acolo timp de zece ani, Sf\u00e2ntul Metodie a primit mai t\u00e2rziu tunderea \u00een monahism, \u00eentr-una din m\u00e2n\u0103stirile de pe Muntele Olimp (Asia Minor\u0103).<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Constantin (Chiril) a studiat cu \u00eemp\u0103ratul Mihail, sub cei mai buni profesori ai Constantinopolului, inclusiv sub Sf\u00e2ntul Fotie, viitorul Patriarh al Constantinopolului.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Chiril a studiat toate \u015ftiin\u0163ele din timpul s\u0103u \u015fi, de asemenea, \u015ftia mai multe limbi. El a cercetat, totodat\u0103, lucr\u0103rile Sf\u00e2ntului Grigorie Teologul. Datorit\u0103 min\u0163ii sale cercet\u0103toare \u015fi a intelectului penetrant, Sf\u00e2ntul Chiril a fost numit \u201efilosof\u201d (\u00een\u0163elept). C\u00e2nd \u015fi-a \u00eencheiat studiile, Sf\u00e2ntul Constantin a fost hirotonit \u00een Taina Sf\u00e2nt\u0103 a Preo\u0163iei \u015fi a fost numit curator al Bibliotecii Patriarhale \u00een Biserica Hagia Sofia. \u00cen cur\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit capitala \u015fi a mers \u00een secret la m\u00e2n\u0103stire.<\/p>\n

Descoperit acolo, s-a \u00eentors la Constantinopol, unde a fost numit instructor de filosofie. \u00cen\u0163elepciunea \u015fi credin\u0163a t\u00e2n\u0103rului Constantin erau at\u00e2t de mari \u00eenc\u00e2t a ie\u015fit c\u00e2\u015ftig\u0103tor \u00eentr-o discu\u0163ie cu Anania, liderul iconocla\u015ftilor eretici. Dup\u0103 aceast\u0103 victorie, Constantin a fost trimis de \u00eemp\u0103rat pentru a discuta despre Sf\u00e2nta Treime cu saracinii \u015fi, din nou, a ie\u015fit \u00eenving\u0103tor. C\u00e2nd s-a \u00eentors, Sf\u00e2ntul Chiril a mers la fratele s\u0103u, Sf\u00e2ntul Metodie, pe Olimp, petrec\u00e2nd timpul \u00een rug\u0103ciune ne\u00eencetat\u0103 \u015fi citind lucr\u0103rile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul i-a convocat, cur\u00e2nd, pe ambii fra\u0163i Sfin\u0163i din m\u0103n\u0103stire, \u015fi i-a trimis s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 Evanghelia la kazari. Pe drum, au poposit \u00een ora\u015ful Korsun, f\u0103c\u00e2nd preg\u0103tiri pentru activitatea lor misionar\u0103. Acolo fra\u0163ii Sfin\u0163i au descoperit \u00een mod minunat Sfintele Moa\u015fte ale Sf\u00e2ntului Sfin\u0163it Mucenic Clement, Episcop al Romei.<\/p>\n

Dup\u0103 aceasta, fra\u0163ii Sfin\u0163i au mers la kazari, unde au c\u00e2\u015ftigat o confruntare cu evreii \u015fi musulmanii, prin predicarea Evangheliei. Pe drumul spre cas\u0103, fra\u0163ii au vizitat din nou Korsun-ul \u015fi, lu\u00e2nd Sfintele Moa\u015fte ale Sf\u00e2ntului Clement, au revenit \u00een Constantinopol.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Chiril a r\u0103mas \u00een capital\u0103, dar Sf\u00e2ntul Metodie a fost f\u0103cut stare\u0163 al micii M\u00e2n\u0103stiri Polihroniu, l\u00e2ng\u0103 Muntele Olimp, unde a dus, ca mai \u00eenainte, o via\u0163\u0103 de ascet.<\/p>\n

Cur\u00e2nd, mesagerii au venit la \u00eemp\u0103rat, din partea Prin\u0163ului Rostislav al Moraviei, care era sub presiunea episcopilor germani, cu o cerere de trimitere a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor \u00een Moravia, care ar fi putut s\u0103 predice limba slav\u0103. \u00cemp\u0103ratul a convocat pe Sf\u00e2ntul Chiril \u015fi i-a spus: \u201eTrebuie s\u0103 merge\u0163i acolo, dar ar fi mai bine dac\u0103 nimeni nu \u015ftie despre asta\u201d.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Chiril s-a preg\u0103tit pentru noua sarcin\u0103, cu postul \u015fi rug\u0103ciune. Cu ajutorul fratelui s\u0103u, Sf\u00e2ntul Metodie, \u015fi al ucenicilor Gorazd, Clement, Sava, Naum \u015fi Anghelie, a inventat un alfabet slavon \u015fi a tradus c\u0103r\u0163ile necesare pentru oficierea Dumnezeie\u015ftilor Slujbe: Sf\u00e2nta Evanghelie, Epistole, Psaltire \u015fi alte slujbe<\/em>, \u00een limba slavon\u0103. Acest lucru avea loc \u00een anul 863.<\/p>\n

Dup\u0103 finalizarea traducerii, Sfin\u0163ii fra\u0163i au mers \u00een Moravia, unde au fost primi\u0163i cu mare cinste \u015fi au \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e slujbele \u00een limba slav\u0103. Acest lucru a st\u00e2rnit r\u0103utatea episcopilor germani, care oficiau Slujbele Dumnezeie\u015fti, \u00een bisericile Moraviei, \u00een latin\u0103. Ei s-au ridicat \u00eempotriva Sfin\u0163ilor fra\u0163i, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 Dumnezie\u015ftile Slujbe ar trebui s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00eentr-una dintre cele trei limbi: ebraic\u0103, greac\u0103 sau latin\u0103.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Chiril a spus: \u201eRecunoa\u015fte\u0163i doar trei limbi \u00een care Dumnezeu poate fi sl\u0103vit. Dar David a c\u00e2ntat: L\u0103uda\u0163i pe Domnul, toate neamurile, l\u0103udati pe Domnul toate popoarele<\/em> (Psalmi 116\/117:1), iar Sf\u00e2nta Evanghelie a Sf\u00e2ntului Matei (28:18) spune: Merge\u0163i \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i toate neamurile<\/em>. Episcopii germani au fost umili\u0163i, dar sup\u0103ra\u0163i s-au pl\u00e2ns la Roma.<\/p>\n

Fra\u0163ii sfin\u0163i au fost chema\u0163i la Roma, pentru o decizie \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Lu\u00e2nd cu ei Sfintele Moa\u015fte ale Sf\u00e2ntului Clement, Sfin\u0163ii Chiril \u015fi Metodie au pornit c\u0103tre Roma. Cunosc\u00e2nd c\u0103 fra\u0163ii Sfin\u0163i aduseser\u0103 acele Sfintei Moa\u015fte cu ei, Papa Adrian i-a \u00eent\u00e2mpinat pe traseu, cu clerul s\u0103u. Fra\u0163ii Sfin\u0163i au fost primi\u0163i cu cinste, Papa acord\u00e2nd permisiunea de se s\u0103v\u00e2r\u015fi Dumnezeie\u015ftile Slujbe \u00een limba slavon\u0103 \u015fi a poruncit ca toate c\u0103r\u0163ile traduse de fra\u0163ii Sfin\u0163i s\u0103 fie r\u0103sp\u00e2ndite \u00een bisericile latine \u015fi s\u0103 se slujeasc\u0103 Sf\u00e2nta Liturghie \u00een limba slavon\u0103.<\/p>\n

La Roma Sf\u00e2ntul Chiril s-a \u00eemboln\u0103vit \u015fi Domnul i-a dezv\u0103luit apropierea mor\u0163ii sale. El a fost tuns monah, primind numele de Chiril. La 14 februarie, anul 869, la cincizeci de zile de la primirea schimei, Sf\u00e2ntul Chiril s-a mutat la Domnul, la v\u00e2rsta de patruzeci \u015fi doi de ani.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Chiril i-a poruncit fratelui s\u0103u, Sf\u00e2ntul Metodie, s\u0103 continue sarcina lor de iluminare a popoarelor slave, cu lumina adev\u0103ratei credin\u0163e. Sf\u00e2ntul Metodie i-a cerut st\u0103ruitor, Papei, s\u0103 trimit\u0103 trupul fratelui s\u0103u, pentru \u00eenmorm\u00e2ntare \u00een \u0163ara lor natal\u0103, dar Papa a ordonat ca Sfintele Moa\u015fte ale Sf\u00e2ntului Chiril s\u0103 fie a\u015fezate \u00een Biserica Sf\u00e2ntului Clement, unde au \u015fi \u00eenceput s\u0103 se s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 minuni.<\/p>\n

Dup\u0103 mutarea la Domnul a Sf\u00e2ntului Chiril, Papa l-a trimis pe Sf\u00e2ntul Metodie \u00een Pannonia, dup\u0103 ce l-a sfin\u0163it ca Arhiepiscop de Moravia \u015fi Pannonia, pe vechiul Scaun al Sf\u00e2ntului Andronic. \u00cen Panonia, Sf\u00e2ntul Metodie \u015fi ucenicii S\u0103i au continuat s\u0103 distribuie c\u0103r\u0163i de slujire, scrise \u00een limba slavon\u0103. Acest lucru a st\u00e2rnit din nou m\u00e2nia episcopilor germani. L-au arestat \u015fi l-au acuzat pe Sf\u00e2ntul Metodie, care a fost trimis \u00een lan\u0163uri \u00een Swabia, unde a suferit multe chinuri, timp de doi ani \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a fost eliberat de Papa Ioan al VIII-lea de la Roma \u015fi a fost repus \u00een Arhiepiscopia sa, Sf\u00e2ntul Metodie a continuat s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 Sf\u00e2nta Evanghelie printre slavi. El i-a botezat pe Prin\u0163ul ceh Borivoi \u015fi pe so\u0163ia sa Ludmila, precum \u015fi pe unul dintre prin\u0163ii polonezi. Episcopii germani au \u00eenceput s\u0103-l persecute pe Sf\u00e2ntul Metodie, pentru a treia oar\u0103, \u00eentruc\u00e2t el nu acceptase \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura gre\u015fit\u0103 despre purcederea Duhului Sf\u00e2nt at\u00e2t din Tat\u0103, c\u00e2t \u015fi de la Fiul. Sf\u00e2ntul Metodie a fost chemat la Roma, dar a stat drept \u00eenaintea Papei \u015fi a p\u0103strat \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ortodox\u0103 \u00een puritatea sa, fiind trimis din nou \u00een capitala Moraviei, Velehrad.<\/p>\n

Aici, \u00een anii r\u0103ma\u015fi ai vie\u0163ii sale, Sf\u00e2ntul Metodie, ajutat de doi dintre fo\u015ftii s\u0103i ucenici, a tradus \u00eentreg Vechiul Testament \u00een slavon\u0103, cu excep\u0163ia C\u0103r\u0163ii Macabeilor, \u015fi chiar Nomocanonul (cu r\u00e2nduiala Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i) \u015fi Pairikon-ul (Cartea Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i).<\/p>\n

Sim\u0163ind apropierea mor\u0163ii, Sf\u00e2ntul Metodie a desemnat pe unul dintre ucenicii s\u0103i, Gorazd, drept succesor demn al s\u0103u. Sf\u00e2ntul Episcop a prezis ziua mut\u0103rii sale la Domnul, trec\u00e2nd la cele ve\u015fnice pe 6 aprilie 885, c\u00e2nd avea aproape \u015faizeci de ani. Slujba de \u00cenmorm\u00e2ntare a Sf\u00e2ntului a fost c\u00e2ntat\u0103 \u00een trei limbi: slavon\u0103, greac\u0103 \u015fi latin\u0103. A fost \u00eengropat \u00een Catedrala din Velehrad. Cei doi sfin\u0163i Fra\u0163i, Chiril \u015fi Metodie, sunt cinsti\u0163i \u00eempreun\u0103 pe 24 mai.<\/p>\n

Sursa: L\u0103ca\u0219uri Ortodxe<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ziua de 24 mai a anului 2023 marc\u0103m odovania s\u0103rb\u0103torii Sfintelor Pa\u0219ti, precum \u0219i \u00eenainte-pr\u0103znuirea \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Domnului. De asemenea \u00een fiecare…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":13853,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Sfin\u0163ii Chiril \u015fi Metodie, \u00eentocmai cu Apostolii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii slavilor - traditia.md","description":"\u00cen ziua de 24 mai a anului 2023 marc\u0103m odovania s\u0103rb\u0103torii Sfintelor Pa\u0219ti, precum \u0219i \u00eenainte-pr\u0103znuirea \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Domnului. De asemenea \u00een fiecare an, la 24 ma"},"footnotes":""},"categories":[40,38],"tags":[],"class_list":["post-13855","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-apararea-credintei","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13855","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13855"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13855\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13853"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13855"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13855"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13855"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}