{"id":12703,"date":"2023-04-23T08:27:05","date_gmt":"2023-04-23T05:27:05","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=12703"},"modified":"2023-04-23T08:28:33","modified_gmt":"2023-04-23T05:28:33","slug":"duminica-i-dupa-pasti-a-sfantului-apostol-toma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/duminica-i-dupa-pasti-a-sfantului-apostol-toma\/","title":{"rendered":"Duminica I dup\u0103 Pa\u0219ti (a Sf\u00e2ntului Apostol Toma)"},"content":{"rendered":"

\u00cen exclama\u0163ia \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu\u201d vedem o bucurie smerit\u0103. Bucurie, datorit\u0103 re\u00eent\u00e2lnirii Celui Care l-a \u00eenv\u0103\u0163at sensurile cele mai \u00eenalte ale vie\u0163ii; smerit\u0103, ca recunoa\u015ftere, cu capul plecat, a \u00eendoielii c\u0103reia s-a l\u0103sat prad\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eA r\u0103spuns Toma \u015fi a zis: Domnul meu \u015fi Dumnezeul Meu!\u201d<\/em> (Ioan 20:28).<\/p>\n

Iubi\u0163i credincio\u015fi,<\/p>\n

Credem c\u0103 momentul cel mai impresionant al Evangheliei de ast\u0103zi este acela \u00een care Toma, \u00eent\u00e2lnindu-L pe M\u00e2ntuitorul \u00eenviat din mor\u0163i, a strigat g\u00e2tuit de emo\u0163ie: \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u201d<\/em>. \u00cen acest strig\u0103t se cuprind, deodat\u0103, bucuria f\u0103r\u0103 margini c\u0103-L vede \u015fi el pe \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul, a\u015fa cum \u00cel v\u0103zuser\u0103 cu opt zile \u00eenainte ceilal\u0163i ucenici \u015fi m\u0103rturisirea p\u0103rerii de r\u0103u c\u0103 s-a \u00eendoit, vreme de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de Cel Care le spusese \u00een mai multe r\u00e2nduri c\u0103, de\u015fi va fi omor\u00e2t, va \u00eenvia dup\u0103 trei zile.<\/p>\n

A\u015fadar, \u00een exclama\u0163ia \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu\u201d vedem o bucurie smerit\u0103. Bucurie, datorit\u0103 re\u00eent\u00e2lnirii Celui Care l-a \u00eenv\u0103\u0163at sensurile cele mai \u00eenalte ale vie\u0163ii; smerit\u0103, ca recunoa\u015ftere, cu capul plecat, a \u00eendoielii c\u0103reia s-a l\u0103sat prad\u0103.<\/p>\n

\u201eCazul\u201d Apostolului Toma ne re\u0163ine aten\u0163ia \u00een special pentru faptul c\u0103 sim\u0163im o vie asem\u0103nare \u00eentre \u00eendoiala lui \u015fi \u00eendoielile noastre, \u00eentre fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lui \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile noastre. Chiar dac\u0103 fizic ne despart aproape dou\u0103zeci de veacuri, sim\u0163im c\u0103 Toma se identific\u0103 cu noi, acum \u015fi aici. C\u0103ci cine dintre noi ar putea s\u0103 afirme c\u0103 nu s-a \u00eendoit sau nu se \u00eendoie\u015fte \u00een problemele de credin\u0163\u0103? Nu suntem noi ni\u015fte c\u0103ut\u0103tori \u00een permanen\u0163\u0103 ai adev\u0103rului? Nu t\u00e2njim noi dup\u0103 dob\u00e2ndirea certitudinii \u00een \u00eenviere? C\u0103ci Toma aceast\u0103 certitudine voia s-o aib\u0103.<\/p>\n

Recunosc\u00e2ndu-ne propriile \u00eendoieli, \u00eel vom \u00een\u0163elege mai bine \u015fi ne vom da seama c\u0103, dup\u0103 ce ucenicise trei ani l\u00e2ng\u0103 un \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor fascinant prin vorbe \u015fi fapte, \u00eenso\u0163ite chiar de \u00eenvieri din mor\u0163i, \u00een ziua \u00een care L-a v\u0103zut murind, ceva s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een sufletul s\u0103u.<\/p>\n

Nu sunt excluse chiar clipe de dezn\u0103dejde, \u00een care va fi rostit, poate, pentru sine: mai bine a\u015f fi r\u0103mas un pescar lini\u015ftit \u00een Galileea mea natal\u0103. De aceea, la vestea n\u0103praznic\u0103 dat\u0103 de confra\u0163i: \u201eL-am v\u0103zut pe Domnul!\u201d, Toma va avea o reac\u0163ie cu totul omeneasc\u0103, rostind \u00een sinea sa: \u201eNu se poate! Nu-mi vine s\u0103 cred! Este prea mare \u015fi \u00eembucur\u0103toare vestea!\u201d, apoi cu glas tare: \u201eDac\u0103 nu voi vedea \u00een m\u00e2inile Lui semnul cuielor\u201d \u015fi celelalte.<\/p>\n

Nu facem \u015fi noi a\u015fa, iubi\u0163i credincio\u015fi, \u00een \u00eemprejur\u0103ri similare? C\u00e2nd cineva ne aduce o veste mare, de bucurie sau de \u00eentristare, nu exclam\u0103m noi, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ne dumirim: \u201eNu se poate! Nu-i adev\u0103rat! Nu pot s\u0103 cred!\u201d. Apoi, \u00een fa\u0163a eviden\u0163elor, dac\u0103 vestea este de bucurie \u00eel \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103m pe aduc\u0103tor, b\u00e2lb\u00e2ind mul\u0163umiri, amestecate uneori cu lacrimi de fericire; sau, dac\u0103 vestea este trist\u0103, \u015foptim resemna\u0163i: \u201eA\u015fa a fost s\u0103 fie, a\u015fa a vrut Domnul. Iart\u0103-m\u0103 c\u0103 nu pot s\u0103 cred ce s-a \u00eent\u00e2mplat\u201d.<\/p>\n

Astfel, amintindu-ne de propriile noastre experien\u0163e, \u00een\u0163elegem mai bine exclama\u0163ia emo\u0163ionant\u0103 a lui Toma: \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cencerc\u00e2nd, a\u015fadar, s\u0103 ne reg\u0103sim \u00een atmosfera sim\u0163\u0103mintelor lui Toma, credem c\u0103 una din temele propuse nou\u0103 spre medita\u0163ie de Evanghelia de azi este dorin\u0163a omului de a dob\u00e2ndi certitudinea \u00eenvierii. Sau, mai pe scurt, c\u0103utarea nemuririi.<\/p>\n

Omul a fost dintru \u00eenceput un c\u0103ut\u0103tor. Chiar \u015fi \u00een Rai. Curiozitatea Evei, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de Adam, nu este oare o expresie a c\u0103ut\u0103rii? Dintre scrierile vechi, un exemplu relevant al c\u0103ut\u0103rii (\u015fi nu de orice fel, ci c\u0103utarea nemuririi), \u00eel reprezint\u0103 Epopeea lui Ghilgame\u015f, plasat\u0103 \u00een jurul anului 3000 \u00ee. Hr. Ghilgame\u015f, eroul acestei vechi scrieri sumeriene, porne\u015fte \u00een c\u0103utarea nemuririi \u00een clipa \u00een care-i moare cel mai bun prieten, Enkidu. Spectrul \u015fi spaima mor\u0163ii \u00eel alarmeaz\u0103: \u201eVoi ajunge \u015fi eu pulbere precum Enkidu?\u201d. \u015ei pleac\u0103 hot\u0103r\u00e2t \u00een c\u0103utarea nemuririi pentru a-\u015fi readuce prietenul la via\u0163\u0103, dar \u015fi pentru ca el \u00eensu\u015fi s\u0103 nu cad\u0103 c\u00e2ndva prad\u0103 \u0163\u0103r\u00e2nei.<\/p>\n

Aceea\u015fi spaim\u0103, pe alt plan desigur, va fi \u00eencercat \u015fi Toma: dac\u0103 Iisus, \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul, at\u00e2t de puternic, Care \u2013 \u00eentre altele \u2013 nu cu mult timp \u00een urm\u0103 l-a \u00eenviat pe Laz\u0103r, moare neajutorat pe o cruce banal\u0103, e pus \u00een groap\u0103, iar peste gura gropii e a\u015fezat\u0103 o piatr\u0103 \u201efoarte mare\u201d, ce se va \u00eent\u00e2mpla cu mine, cel at\u00e2t de slab?<\/p>\n

Frica mor\u0163ii conjugat\u0103 cu n\u0103zuin\u0163a spre nemurire va fi imbold de c\u0103ut\u0103ri ne\u00eentrerupte, \u00een toate timpurile.<\/p>\n

Literatura universal\u0103 cunoa\u015fte \u00een acest sens opere de larg\u0103 circula\u0163ie, precum \u201eCreanga de Aur\u201d (a lui James Frazer) \u015fi \u201eFaust\u201d, celebra lucrare a lui Goethe. \u00cen prima, autorul, dup\u0103 \u00eendelungi cercet\u0103ri \u015fi compara\u0163ii ale feluritelor mituri, identific\u0103 \u201ecreanga de aur\u201d cu v\u00e2scul, ca simbol al nemuririi, prin \u00eensu\u015firea lui de a fi verde, \u00een timp ce copacul pe care cre\u015fte nu mai are frunze. Ei bine, aceast\u0103 plant\u0103 intra \u00een recuzita unui ritual \u00een timpul alegerii noului rege, t\u00e2n\u0103r \u015fi puternic, garant al continuit\u0103\u0163ii, cu alte cuvinte al nemuririi. Iar Faust, \u00een dorin\u0163a lui de a-\u015fi prelungi via\u0163a \u015fi fericirea, face pact chiar cu diavolul, \u00een persoana lui Mefisto.<\/p>\n

Vedem aici tot o fug\u0103 de moarte a omului, implicit dorin\u0163\u0103 de nemurire. Spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 nu-i lipsit\u0103 de exemple similare. Credem c\u0103 cel mai elocvent este balada Miori\u0163a, \u00een care ciobanul sacrificat \u00eel reprezint\u0103 pe Hristos cel omor\u00e2t, dar \u00eenviat a treia zi.<\/p>\n

P\u0103rintele St\u0103niloae, vorbindu-le unor studen\u0163i, face aceast\u0103 scurt\u0103 t\u00e2lcuire: \u201eMiori\u0163a reprezint\u0103 pe Hristos \u015fi sufletul omenesc; Hristos care are mil\u0103 de sufletul omenesc. Cei trei ciobani: cel cu oi mai multe este Hristos; iar ceilal\u0163i doi: Pilat \u015fi evreii. \u015ei El are ca mireas\u0103 sufletul omenesc\u201d (Filocalia, foaie editat\u0103 de ASCOR Cluj, Octombrie, 1995, p. 1).<\/em><\/p>\n

\u00cen acela\u015fi sens al dorului dup\u0103 nemurire se \u00eenscrie \u015fi lucrarea, de excep\u0163ional\u0103 valoare, \u201eNostalgia Paradisului\u201d, a lui Nichifor Crainic. \u00cens\u0103\u015fi etimologia cuv\u00e2ntului \u201enostalgie\u201d, dup\u0103 autor, este o expresie a c\u0103ut\u0103rii raiului pierdut: \u00een limba greac\u0103 \u201enostos\u201d \u00eenseamn\u0103 \u00eentoarcere, iar \u201ealgos\u201d, durere.<\/p>\n

\u015ei autorul explic\u0103 apoi: \u201eNostalgia este, astfel, durerea de a nu mai fi \u00een locul unde ai fost odinioar\u0103…\u201d. Nu putem \u00eencheia \u015firul exemplific\u0103rilor f\u0103r\u0103 s\u0103 amintim de Petre \u0162u\u0163ea, cel care, dup\u0103 Revolu\u0163ia din \u201989, prin m\u0103rturisirile lui, ca ale unui veritabil apostol al neamului rom\u00e2nesc, credem c\u0103 a \u00eendreptat mul\u0163i pa\u015fi spre sfintele biserici.<\/p>\n

Interviurile \u015fi c\u0103r\u0163ile, mai ales cele autobiografice, descoper\u0103 \u00een persoana lui un c\u0103ut\u0103tor redutabil. Vom da, \u00eens\u0103, un exemplu inedit. Am fost martor ocular la urm\u0103toarea scen\u0103: Petre \u0162u\u0163ea se g\u0103sea pe un pat al Spitalului Christiana, bolnav, cu pu\u0163in timp \u00eenainte de a trece \u00een ve\u015fnicie. Am intrat \u00een salon cu un grup de studen\u0163i de la Teologie, spre a-l vedea. \u201eDomnule \u0162u\u0163ea, sunt aici cu c\u00e2\u0163iva teologi tineri care ar dori s\u0103 aud\u0103 un cuv\u00e2nt\u201d. B\u0103tr\u00e2nul s-a ridicat pu\u0163in, s-a uitat la noi \u015fi a zis: \u201eM\u0103i b\u0103ie\u0163i, auzi\u0163i ce pot s\u0103 sus\u0163in\u0103 unii, c\u0103 via\u0163a poate fi conceput\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu. Auzi\u0163i voi?\u201d.<\/p>\n

\u015ei \u00een secundele urm\u0103toare a izbucnit \u00eentr-un pl\u00e2ns cu sughi\u0163uri, din care nu s-a mai putut opri. Noi am mai stat pre\u0163 de un minut, dup\u0103 care, impresiona\u0163i peste m\u0103sur\u0103, am ie\u015fit discret, tem\u00e2ndu-ne s\u0103 nu-l tulbur\u0103m mai tare. Tinerii primiser\u0103, de fapt, cuv\u00e2ntul folositor!<\/p>\n

\u015ei acum s\u0103 r\u0103m\u00e2nem la aceste dou\u0103 no\u0163iuni: c\u0103utare \u015fi nemurire. Nemurirea, sau via\u0163a ve\u015fnic\u0103, poate fi g\u0103sit\u0103, dob\u00e2ndit\u0103 atunci c\u00e2nd c\u0103utarea este sus\u0163inut\u0103 de bun\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi de osteneal\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103, potrivit dictonului: \u201eTot ce-i c\u0103utat este g\u0103sit, dac\u0103 nu te la\u015fi \u015fi nu fugi de osteneal\u0103\u201d.<\/p>\n

Nemurirea, dar de la Dumnezeu pentru c\u0103ut\u0103torii harnici, ne-a fost arvunit\u0103 prin \u00cenvierea Domnului \u015fi intr\u0103 \u00een logica normalit\u0103\u0163ii. Dumnezeu l-a creat pe om \u00eentr-un scop bine definit, iar via\u0163a are un sens precis. De fapt, numai via\u0163a are sens. Moartea nu. Dac\u0103 existen\u0163a noastr\u0103 s-ar stinge \u00een moarte (care este un \u201enon-sens\u201d), ar \u00eensemna c\u0103 via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi este non-sens, abera\u0163ie pe care nici m\u0103car materiali\u015ftii n-o sus\u0163in.<\/p>\n

Goethe, pe care-l pomenim din nou, a spus-o potrivit genialit\u0103\u0163ii h\u0103r\u0103zit\u0103 lui de la Dumnezeu: \u201eUrma zilelor mele p\u0103m\u00e2nte\u015fti nu poate disp\u0103rea \u00een ve\u015fnicie…\u201d (Faust).<\/p>\n

Iar \u00een clipa \u00een care, de vom fi vrednici, ne vom g\u0103si \u00een fa\u0163a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos Cel \u00eenviat, vom rosti \u015fi noi ca Toma \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u201d<\/em>, \u00eentr-o stare de bucurie smerit\u0103: de bucurie, ca ferici\u0163i tr\u0103itori ai Marii \u00cent\u00e2lniri, dar recunosc\u00e2ndu-ne smeri\u0163i, cu capetele plecate, gre\u015feala at\u00e2tor p\u0103m\u00e2ntene \u00eendoieli.<\/p>\n

S\u0103 ne \u00eenvredniceasc\u0103 Dumnezeu de aceast\u0103 clip\u0103! Amin.<\/p>\n

Preot Vasile Gordon<\/em><\/strong><\/p>\n

Surs\u0103: DOXOLOGIA.RO<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

La aceia\u0219i tem\u0103:<\/strong> Duminica Tomei\u00a0<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen exclama\u0163ia \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu\u201d vedem o bucurie smerit\u0103. Bucurie, datorit\u0103 re\u00eent\u00e2lnirii Celui Care l-a \u00eenv\u0103\u0163at sensurile cele mai \u00eenalte…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":12701,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Duminica I dup\u0103 Pa\u0219ti (a Sf\u00e2ntului Apostol Toma) - traditia.md","description":"\u00cen exclama\u0163ia \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu\u201d vedem o bucurie smerit\u0103. Bucurie, datorit\u0103 re\u00eent\u00e2lnirii Celui Care l-a \u00eenv\u0103\u0163at sensurile cele mai \u00eenalte ale vie\u0163ii;"},"footnotes":""},"categories":[39,38],"tags":[],"class_list":["post-12703","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-biserica-si-societatea","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12703","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12703"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12703\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12701"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12703"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12703"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12703"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}