{"id":11442,"date":"2023-03-19T08:42:40","date_gmt":"2023-03-19T05:42:40","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=11442"},"modified":"2023-03-19T08:43:46","modified_gmt":"2023-03-19T05:43:46","slug":"19-martie-duminica-a-iii-a-din-postul-mare-a-sfintei-cruci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/19-martie-duminica-a-iii-a-din-postul-mare-a-sfintei-cruci\/","title":{"rendered":"19 martie: Duminica a III-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>La Ierusalim, pr\u0103znuirea Sfintei Cruci \u00een a treia Duminic\u0103 din Postul Mare se intitula \u00een secolul al XIII-lea \u201ePraznicul celei de a treia \u00eenchin\u0103ri a Crucii&#8221; (Makarios Simonopetritul \u2013 Triodul explicat).<\/em><\/strong><\/p>\n<p>S\u0103rb\u0103toarea completa praznicul In\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci din 14 septembrie \u015fi cel al procesiunii Sfintei Cruci din 1 august, care amintea de victoria \u00eemp\u0103ratului Heraclie asupra per\u015filor \u015fi de \u00eentoarcerea Sfintei Cruci la Ierusalim, \u00een anul 630. De fapt, aceast\u0103 a treia venerare aminte\u015fte de transferul de la Ierusalim la Apameia a unui fragment din Sf\u00e2nta Cruce; patriarhul Ierusalimului a d\u0103ruit relicva episcopului Alpheios al Apameiei, pentru construirea unei biserici, probabil \u00eenchinat\u0103 Sfintei Cruci. Dintr-o omilie a patriarhului Gherman afl\u0103m c\u0103 \u00eentre anii 715-730 s\u0103rb\u0103toarea se pr\u0103znuia \u00een cea mai mare parte a Imperiului de R\u0103s\u0103rit.<\/p>\n<p>Dincolo de aceast\u0103 motiva\u0163ie istoric\u0103 a praznicului, Sf\u00e2nta Cruce este pedagog spre \u00eenviere. Adev\u0103rul \u00eenvierii a atras dup\u0103 sine cinstirea Sfintei Cruci, adic\u0103 lumina \u00eenvierii a adus \u015fi str\u0103lucirea Crucii. \u015etiut este faptul c\u0103 dac\u0103 actul R\u0103stignirii pe Cruce n-ar fi fost urmat de \u00eenviere, Crucea \u2013 obiect de dispre\u0163.<\/p>\n<p>In antichitatea greco-roman\u0103 \u2013 n-ar mai fi dob\u00e2ndit \u00eensu\u015firea de altar de jertf\u0103 sfin\u0163it cu s\u00e2ngele lui Hristos \u015fi n-ar mai fi fost cinstit\u0103, prin \u00eenchinare, \u00een Biseric\u0103. Intruparea, Crucea \u015fi \u00eenvierea formeaz\u0103 o unitate \u00een iconomia m\u00e2ntuirii \u015fi fiecare dintre aceste momente are un rost unic \u015fi de ne\u00eenlocuit \u00een procesul m\u00e2ntuirii omului.<\/p>\n<p>Sf\u00e2ntul Apostol Pavel spune: <em>\u201eC\u0103ci cuv\u00e2ntul crucii nebunie este pentru cei ce pier; dar pentru noi cei ce ne m\u00e2ntuim, este puterea lui Dumnezeu\u201d<\/em> (I Corinteni 1, 18). Iar Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin nume\u015fte Crucea \u201er\u0103sadul \u00eenvierii lui Hristos \u015fi pricin\u0103 a \u00eenvierii noastre&#8221;. Da, prin Cruce \u015fi \u00eenviere, Hristos a ar\u0103tat c\u0103 nu moartea are ultimul cuv\u00e2nt, ci doar \u00eei d\u0103 omului posibilitatea de a trece prin Taina Sf\u00e2ntului Botez \u00een nemurirea anticipat\u0103.<\/p>\n<p>In Taina Sf\u00e2ntului Botez, prin care ne-am ren\u0103scut \u00een Hristos, \u015fi \u00een Taina Euharistiei, care ne des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte na\u015fterea din nou, ni se descoper\u0103 Crucea \u00een toat\u0103 t\u0103ria ei \u015fi astfel devenim purt\u0103tori ai Tainei Crucii lui Hristos. F\u0103r\u0103 Cruce \u2013 care este puterea lui Dumnezeu (I Corinteni 1, 18) \u2013 \u015fi f\u0103r\u0103 Hristos cel r\u0103stignit, via\u0163a noastr\u0103 nu are sens. De aceea, Sf\u00e2ntul Apostol Pavel nu voia s\u0103 se laude dec\u00e2t \u00een Crucea lui Hristos, ca singura putere \u015fi realitate prin care lumea este r\u0103stignit\u0103 lui \u015fi el lumii (Galateni 6, 14).<\/p>\n<p>Innoirea zilnic\u0103 a omului, despre care vorbe\u015fte Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u00een a I-a Epistol\u0103 c\u0103tre Corinteni (4, 16), se realizeaz\u0103 prin Cruce \u015fi presupune o \u00eenchinare \u201e<em>\u00een duh<\/em>&#8222;, care \u00ee\u015fi afl\u0103 sensul \u015fi \u00eemplinirea \u00een \u00eenchinarea cea \u201e<em>\u00een adev\u0103r<\/em>&#8222;, inaugurat\u0103 de Iisus Hristos. Adev\u0103rul presupune participarea real\u0103 la plin\u0103tatea lui Hristos (Coloseni 2, 9-10), participare care se descoper\u0103 prin <em>\u201esemnul Fiului Omului&#8221;<\/em>.<\/p>\n<p>In vechime, Crucea s-a ar\u0103tat a fi sceptrul lui Israel (Facerea 47, 31) sau al lui Moise, toiagul care se transform\u0103 \u00een \u015farpe (Ie\u015firea 4, 2-4), dar \u015fi cel cu care a f\u0103cut s\u0103 izvorasc\u0103 ap\u0103 din st\u00e2nc\u0103 (Ie\u015firea 17, 3-6); Crucea lui Hristos este \u015farpele de aram\u0103 \u00een\u0103l\u0163at pe lemn (Numeri 21, 4-8), sau lemnul aruncat \u00een izvorul de la Mara (Ie\u015firea 15, 25). De asemenea, ea este toiagul lui Aaron care, \u00een cortul adun\u0103rii, a odr\u0103slit (Numeri 17, 8), sau lemnul cu care Elisei a reu\u015fit s\u0103 scoat\u0103 toporul din apa Iordanului (IV Regi 6, 6).<\/p>\n<p>Toate cele enumerate f\u0103ceau minuni pentru c\u0103 t\u0103inuiau \u00eentr-\u00eensele Crucea lui Hristos, care anticip\u0103 \u00eenvierea \u015fi Parusia (Matei 24, 30). Prin Cruce, ca dar ceresc (Evrei 6, 4), \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, care nu este din lumea aceasta, se poate realiza \u00een sufletul nostru, ca o anticipare a fericirii ve\u015fnice. Crucea1 inaugureaz\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u00eenc\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p>Ins\u0103, nu po\u0163i s\u0103 \u00een\u0163elegi crea\u0163ia lui Dumnezeu \u00een afara Crucii, spune Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul. Taina lui Hristos nu se poate descifra \u00een afara Crucii. A purta Crucea lui Hristos \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i \u00een El. Ins\u0103, fiecare trebuie s\u0103-\u015fi asume responsabilitatea Crucii \u00een mod liber consim\u0163it.<\/p>\n<p>M\u00e2ntuitorul a spus: <em>\u201eCel ce voie\u015fte s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 Mine, s\u0103 se lepede de sine, s\u0103-\u015fi ia crucea \u015fi s\u0103-Mi urmeze Mie&#8221;<\/em> (Marcu 8, 34). Vede\u0163i, El nu constr\u00e2nge pe nimeni, ci zice: \u201ecel ce vrea&#8221;. Ca s\u0103 urmezi lui Hristos trebuie, \u00een prealabil, s\u0103 renun\u0163i la sine, la \u201eomul vechi&#8221;, la \u201etrupul p\u0103catului&#8221; (Romani 6, 6), pe de o parte, iar pe de alta, s\u0103-\u0163i asumi responsabilitatea Crucii. O nerenun\u0163are la sine \u015fi la cele din lumea aceasta, f\u0103r\u0103 moartea voii tale proprii, duce la pierderea sufletului. Iat\u0103 ce spune M\u00e2ntuitorul: <em>\u201eC\u0103 cine va voi s\u0103-\u015fi m\u00e2ntuiasc\u0103 sufletul s\u0103u \u00eel va pierde; iar cine va pierde sufletul s\u0103u pentru Mine \u015fi pentru Evanghelie, acela \u00eel va m\u00e2ntui<\/em>\u201d (Marcu 8, 35). Sau, cum spune Sf\u00e2ntul Evanghelist Ioan: <em>\u201eacela \u00eel va p\u0103stra spre via\u0163a ve\u015fnic\u0103&#8221;<\/em> (Ioan 12, 25).<\/p>\n<p>De dragul credin\u0163ei \u00een Hristos, spun Sfin\u0163ii Calist \u015fi Ignatie Xanthopol, suntem datori s\u0103 ne d\u0103m sufletul nostru \u015fi s\u0103 nu ne cru\u0163\u0103m nici m\u0103car via\u0163a noastr\u0103. Interesant este faptul c\u0103 pierz\u00e2nd \u201elumea \u00eentreag\u0103 cu toate tenta\u0163iile ei&#8221; c\u00e2\u015ftig\u0103m nemurirea. C\u00e2nd M\u00e2ntuitorul a spus: <em>\u201eIar cine se va ru\u015fina de Mine \u015fi de cuvintele Mele, \u00een neamul acesta desfr\u00e2nat \u015fi p\u0103c\u0103tos, \u015fi Fiul Omului seva ru\u015fina de el, c\u00e2nd va veni \u00eentru m\u0103rirea Tat\u0103lui S\u0103u, cu sfin\u0163ii \u00eengeri&#8221;<\/em> (Marcu 8, 38) a avut \u00een vedere pe to\u0163i \u201ep\u0103c\u0103to\u015fii&#8221;, din toate timpurile, care s-au lep\u0103dat de Crucea lui Hristos, \u00een care se reg\u0103sesc Patimile, Dumnezeirea \u015fi Evanghelia Lui. Or, nu po\u0163i s\u0103 vezi slava dumnezeiasc\u0103 a lui Hristos, precum odinioar\u0103 Apostolii pe Tabor, \u00een afara Crucii!<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong><em>+ PS Calinic Boto\u0219\u0103neanul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong><em>Triodul &#8211; Golgota pocaintei. 33 de predici, Editura Doxologia<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong>Troparul Sf. Cruci, glasul 1:<\/strong><\/p>\n<p><em>M\u00e2ntuie\u0219te, Doamne, poporul T\u0103u, \u0219i binecuvinteaz\u0103 mo\u0219tenirea Ta. Biruin\u021b\u0103 bine-credincio\u0219ilor cre\u0219tini asupra celor potrivnici d\u0103ruie\u0219te \u0219i cu Crucea Ta p\u0103ze\u0219te pe poporul T\u0103u.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em>Sursa: <a href=\"https:\/\/altarulcredintei.md\/calendar-crestin-ortodox\/\"><strong>Alttarul Credin\u021bei<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La Ierusalim, pr\u0103znuirea Sfintei Cruci \u00een a treia Duminic\u0103 din Postul Mare se intitula \u00een secolul al XIII-lea \u201ePraznicul celei de a&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":11440,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"19 martie: Duminica a III-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci - traditia.md","description":"La Ierusalim, pr\u0103znuirea Sfintei Cruci \u00een a treia Duminic\u0103 din Postul Mare se intitula \u00een secolul al XIII-lea \u201ePraznicul celei de a treia \u00eenchin\u0103ri a Crucii\" (M"},"footnotes":""},"categories":[40,38],"tags":[],"class_list":["post-11442","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-apararea-credintei","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11442"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11442\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11440"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}