{"id":11235,"date":"2023-03-12T09:11:33","date_gmt":"2023-03-12T06:11:33","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=11235"},"modified":"2023-03-12T09:13:08","modified_gmt":"2023-03-12T06:13:08","slug":"12-martie-duminica-a-ii-a-din-postul-mare-a-sfantului-ierarh-grigorie-palama","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/12-martie-duminica-a-ii-a-din-postul-mare-a-sfantului-ierarh-grigorie-palama\/","title":{"rendered":"12 martie: Duminica a II-a din Postul Mare, a Sf\u00e2ntului Ierarh Grigorie Palama"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari P\u0103rin\u0163i ai Bisericii Ortodoxe din mileniul al doilea cre\u015ftin. Numele lui se leag\u0103, \u00een special, de precizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii despre harul necreat, cunoa\u015fterea nemijlocit\u0103 a lui Dumnezeu \u015fi \u00eendumnezeirea omului. <\/em><\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Grigorie Arhiepiscopul Tesalonicului, numit \u015fi Palama, s-a n\u0103scut \u00een Constantinopol. A r\u0103mas orfan de tat\u0103 \u00eenc\u0103 de mic, dar sub \u00eengrijirea mamei sale \u015fi-a s\u0103v\u00e2r\u015fit studiile \u015fi a fost de mare folos mamei \u015fi fra\u0163ilor s\u0103i, pe care-i \u0163inea din ostenelile sale.<\/p>\n

V\u0103z\u00e2nd de\u015fert\u0103ciunea lumii acesteia, i-a venit \u00een g\u00e2nd s\u0103 se fac\u0103 c\u0103lug\u0103r, \u00eendemn\u00e2nd \u015fi pe mama \u015fi fra\u0163ii s\u0103i la aceasta.<\/p>\n

Primind cu bucurie propunerea, mama sa a luat schima \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire de maici, iar el \u015fi cu fra\u0163ii s\u0103i s-a dus \u00een Muntele Athos, unde pun\u00e2ndu-se \u00een ascultarea unui cuvios Nicodim, s-a deprins cu toate r\u00e2nduielile vie\u0163ii monahale. C\u00e2tva timp a fost \u015fi \u00een Lavra cea mare; dar dorind lini\u015ftea, s-a s\u0103l\u0103\u015fluit \u00een pustie \u015fi ducea via\u0163a cea mai aspr\u0103.<\/p>\n

\u00cent\u00e2mpl\u00e2ndu-se s\u0103 treac\u0103 pe acolo Varlaam din Calabria, care \u00eenv\u0103\u0163a c\u0103 str\u0103lucirea dumnezeirii este creatur\u0103, a fost comb\u0103tut de sf\u00e2ntul pentru acele erori.<\/p>\n

Pentru luptele sale cu ereticii s-a \u00eenvrednicit de marele dar al arhieriei, ocup\u00e2nd \u00eensemnatul scaun al Tesalonicului \u015fi p\u0103storindu-l cu mult\u0103 demnitate. S-a \u00eenvrednicit a purta r\u0103nile Domnului pe trupul s\u0103u, ca dumnezeiescul Pavel, \u015fi dup\u0103 multe suferin\u0163e din partea turcilor, pentru c\u0103 le ar\u0103ta cu mult\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 r\u0103t\u0103cirile lui Mahomed, a adormit \u00een Domnul \u00een v\u00e2rst\u0103 de 63 de ani, la 1340.<\/p>\n

***<\/p>\n

Energiile omene\u015fti \u015fi energiile dumnezeie\u015fti<\/strong><\/h4>\n

Chiar dac\u0103, pentru un om al zilelor noastre disputa dintre Sf\u00e2ntul Grigorie Palama \u015fi Varlaam din Calabria ar p\u0103rea o simpl\u0103 contrazicere de idei, miza controversei a fost \u015fi a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi una esen\u0163ial\u0103 pentru Biserica Ortodox\u0103: este sau nu posibil\u0103 o cunoa\u015ftere direct\u0103, nemijlocit\u0103 a lui Dumnezeu?<\/p>\n

\u00cen disput\u0103 s-au aflat, de fapt, dou\u0103 concep\u0163ii total diferite privitoare la Dumnezeu \u015fi la rela\u0163ia omului cu El: cea occidental\u0103, a teologiei scolastice, tributar\u0103 filozofiei, \u015fi cea a tradi\u0163iei r\u0103s\u0103ritene.<\/p>\n

Pentru Varlaam \u015fi adep\u0163ii s\u0103i, Dumnezeu nu poate fi cunoscut direct, \u00eentruc\u00e2t El se face cunoscut \u015fi intr\u0103 \u00een rela\u0163ie cu omul prin intermediul harului creat. C\u00e2t\u0103 vreme exist\u0103 un intermediar \u2013 harul creat \u2013, nu poate fi vorba de o unire direct\u0103 a omului cu Dumnezeu.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Grigorie vorbe\u015fte de posibilitatea cunoa\u015fterii \u015fi a unirii nemijlocite cu Dumnezeu. El spune c\u0103 nu exist\u0103 natur\u0103 (fiin\u0163\u0103) nelucr\u0103toare, care s\u0103 nu se manifeste \u00een afar\u0103 prin energii. Numai inexisten\u0163a este nelucr\u0103toare \u015fi neenergetic\u0103. Orice persoan\u0103 care are natur\u0103 proprie poate fi cunoscut\u0103 prin manifest\u0103rile ei. Dumnezeu, fiind necreat, se manifest\u0103 prin energii necreate (harul lui Dumnezeu); omul \u015fi \u00eentreaga crea\u0163ie au energii create, corespunz\u0103toare naturii lor.<\/p>\n

Energiile \u2013 necreate sau create \u2013 sunt distincte de persoana care le genereaz\u0103, dar nu sunt diferite sau separate de aceasta. Astfel, ele fac cunoscut\u0103 persoana, \u00eens\u0103 esen\u0163a persoanei nu se epuizeaz\u0103 \u00een manifest\u0103rile ei, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eentotdeauna dincolo de acestea.<\/p>\n

Pentru a ilustra cele dou\u0103 concep\u0163ii diferite, ne-am putea folosi de imaginea soarelui (exemplu ce trebuie primit, desigur, p\u0103str\u00e2nd propor\u0163iile): pentru adep\u0163ii lui Varlaam, Dumnezeu este ca \u015fi discul solar lipsit de raze (situa\u0163ie \u00een care lipse\u015fte \u015fi lumina, \u015fi c\u0103ldura), \u00een vreme ce pentru Sf\u00e2ntul Grigorie Palama El este ca soarele care \u00eenc\u0103lze\u015fte \u015fi lumineaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, gra\u0163ie razelor sale.<\/p>\n

Cele dou\u0103 perspective au \u015fi consecin\u0163e diferite: \u00een rela\u0163ia prin energii dintre Dumnezeu \u015fi lume, p\u0103catele sunt considerate boli, iar calea spre m\u00e2ntuire presupune poc\u0103in\u0163a \u015fi vindecarea prin unirea cu Dumnezeu \u015fi s\u0103l\u0103\u015fluirea harului S\u0103u \u00een om; \u00een rela\u0163ia indirect\u0103 cu Dumnezeu \u2013 prin harul creat \u2013, avem de-a face cu o religie moral\u0103 \u00een care p\u0103catele sunt considerate \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legii, ceea ce face ca \u00een \u00eendreptare s\u0103 predomine pedeapsa \u015fi se minimalizeaz\u0103 iubirea. Din contr\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre m\u00e2ntuirea ca vindecare accentueaz\u0103 foarte mult iubirea, iar libertatea dob\u00e2nde\u015fte un loc important.<\/p>\n

Din slujba Sf\u00e2ntului Grigorie Palama<\/strong><\/h4>\n

\u2013 \u00a0\u201eCugetul \u015fi gura \u0163i-ai hr\u0103nit \u00een\u0163elep\u0163e\u015fte la apele Duhului, nou\u0103 ar\u0103t\u00e2ndu-te cu-adev\u0103rat ca o mare a harului, dintru care, P\u0103rinte, o pic\u0103tur\u0103 d\u0103 \u015fi mie, celui ce c\u00e2nt.\u201c<\/p>\n

\u2013 \u00a0\u201eSt\u00e2nd acum la tronul lui Hristos, de Dumnezeu v\u0103z\u0103torule, Sfinte, \u015fi de raza neapropiat\u0103 ne\u00eencetat la vedere desf\u0103t\u00e2ndu-te, de \u00eentunericul p\u0103catelor, cu mijlocirea ta m\u00e2ntuie\u015fte-ne.\u201c<\/p>\n

\u2013 \u201e\u00cen\u0163elepciunea lumeasc\u0103, \u00cen\u0163eleptule, nebunie socotindu-o, nebunia Crucii ai iubit-o \u015fi pe aceasta pe umeri ridic\u00e2nd, cum a zis Apostolul, nebunia p\u0103relnic\u0103 o ai ar\u0103tat mai presus de \u00een\u0163elepciunea lumii acesteia.\u201d<\/p>\n

Surs\u0103: Altarul Credin\u021bei<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari P\u0103rin\u0163i ai Bisericii Ortodoxe din mileniul al doilea cre\u015ftin. Numele lui se leag\u0103,…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":11233,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"12 martie: Duminica a II-a din Postul Mare, a Sf\u00e2ntului Ierarh Grigorie Palama - traditia.md","description":"Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari P\u0103rin\u0163i ai Bisericii Ortodoxe din mileniul al doilea cre\u015ftin. Numele lui se leag\u0103, \u00een special, de precizar"},"footnotes":""},"categories":[40,38],"tags":[],"class_list":["post-11235","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-apararea-credintei","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11235","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11235"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11235\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11233"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11235"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11235"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11235"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}