{"id":10973,"date":"2023-03-02T13:48:31","date_gmt":"2023-03-02T10:48:31","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=10973"},"modified":"2023-03-02T13:48:31","modified_gmt":"2023-03-02T10:48:31","slug":"5-curiozitati-despre-prima-saptamana-a-postului-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/5-curiozitati-despre-prima-saptamana-a-postului-mare\/","title":{"rendered":"5 curiozit\u0103\u021bi despre prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a Postului Mare"},"content":{"rendered":"

Postul Pa\u015ftilor sau Patruzecimea, adic\u0103 postul pe care \u00eel \u021binem \u00eenaintea Praznicului \u00cenvierii Domnului, este una dintre cele mai importante perioade de preg\u0103tire duhovniceasc\u0103 din Biserica noastr\u0103 Ortodox\u0103. Cunoscut \u00een popor \u0219i sub numele \u201ePostul P\u0103resimilor\u201d, el a \u00eenceput \u00een acest an luni, 27 februarie 2022 \u015fi se va \u00eencheia \u00een ziua de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 aprilie, \u00een ajunul sl\u0103vitului Praznic al \u00cenvierii Domnului \u0219i M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00cen contextul \u00een care prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a Postului Mare aduce an de an, dup\u0103 r\u00e2nduial\u0103, mai multe schimb\u0103ri legate de zona liturgic\u0103 a Bisericii, precum \u0219i de multe alte aspecte care \u021bin de tradi\u021bie, ne-am g\u00e2ndit s\u0103 alegem cinci dintre cele mai interesante curiozit\u0103\u021bi sau informa\u021bii mai pu\u021bin \u0219tiute, pentru a v\u0103 ajuta s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi mai bine ra\u021biunea practic\u0103 \u0219i duhovniceasc\u0103 a acestor zile de \u201eantrenament duhovnicesc\u201d pentru Sl\u0103vitul Post al Pa\u0219tilor. V\u0103 invit\u0103m s\u0103 le descoperi\u021bi \u00een r\u00e2ndurile de mai jos:<\/p>\n

    \n
  1. A\u021bi observat c\u0103 am men\u021bionat de c\u00e2teva ori, mai sus, termenul \u201eP\u0103resimi\u201d. Ei bine, de\u0219i ast\u0103zi el este aproape necunoscut de c\u0103tre tineri sau de c\u0103tre cei care nu au o leg\u0103tur\u0103 foarte apropiat\u0103 cu Biserica, \u00een vechime, pe vremea str\u0103bunilor no\u0219tri, el se referea la toat\u0103 perioada postului Sfintelor Pa\u015fti. Cuv\u00e2ntul desemna cele patruzeci de zile ale postului, \u201equadragesima\u201d \u00eensemn\u00e2nd \u201epatruzeci\u201d \u00een limba latin\u0103. Perioada aceasta are un ecou \u00een postul de patruzeci de zile pe care \u00eel s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte M\u00e2ntuitorul \u00een pustie, \u00eendat\u0103 dup\u0103 Botezul S\u0103u \u00een Iordan (cf. Mt 4, 1-11). \u00censu\u0219i locul \u00een care M\u00e2ntuitorul S-a retras \u0219i \u00een care El a fost ispitit de diavol (Matei 4, 1-11; Luca 4, 1-13; Marcu 1, 12-13), poart\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi numele de \u201eMuntele Carantinei\u201d, adic\u0103 al celor patruzeci de zile de post, sau Muntele Ispitirilor. De asemenea, cele 40 de zile sunt \u0219i un simbol al c\u0103l\u0103toriei duhovnice\u0219ti spre cur\u0103\u021bie, luminare sau \u00cenviere (Moise a stat 40 de zile \u00een Muntele Sinai \u00eenainte de a primi Legea, potopul a durat 40 de zile, iar evreii au c\u0103l\u0103torit 40 de ani prin pustiu din robia egiptean\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103).<\/li>\n
  2. Ini\u021bial, Postul Mare a fost r\u00e2nduit de c\u0103tre Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ai Bisericii noastre pentru a-i preg\u0103ti sau instrui pe catehumeni (adic\u0103 pe candida\u021bii la botez, pe cei care se preg\u0103teau s\u0103 intre \u00een Biseric\u0103). Dup\u0103 tradi\u021bia primelor secole cre\u0219tine, ace\u0219tia urmau s\u0103 primeasc\u0103 botezul de Pa\u0219ti \u0219i, \u00eenc\u0103 din prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a postului posteau dup\u0103 vechile pravile \u0219i primeneau haina cea alb\u0103 a Botezului, apoi se osteneau c\u00e2t mai autentic, \u00een semn de jert\u0103 pentru \u00eent\u00e2mpinarea cu vrednicie a Botezului, dar \u0219i a tuturor P\u0103timirilor Domnului \u0219i a \u00cenvierii Sale din mor\u021bi.<\/li>\n
  3. Dup\u0103 timpul liturgic, Postul Mare a \u00eenceput cu Vecernia din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numit\u0103 \u0219i \u201eVecernia Iert\u0103rii\u201d. Vecernia Iert\u0103rii este un ritual special, \u00een cadrul c\u0103ruia slujitorii se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 cer\u00e2ndu-\u0219i iertare \u00een mijlocul bisericii, pentru a intra cu inimile curate \u00een Post. Preotul (stare\u021bul, \u00een m\u0103n\u0103stiri) se \u00eenchin\u0103 spre cei prezen\u021bi la slujb\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi cere iertare, apoi credincio\u015fii vin pe r\u00e2nd ca s\u0103 s\u0103rute Sf\u00e2nta Cruce din m\u00e2na sa, cer\u00e2nd binecuv\u00e2ntare pentru a \u021bine a\u0219a cum se cuvine Postul Pa\u0219tilor. Tot \u00een cadrul acestei r\u00e2nduieli, slujitorii dezbrac\u0103 ve\u0219mintele albe, luminoase \u0219i le \u00eembrac\u0103 pe cele cernite, de culoare \u00eenchis\u0103, dup\u0103 care toate ve\u0219mintele din Biseric\u0103 \u0219i din Sf\u00e2ntul Altar sunt schimbate. Putem spune f\u0103r\u0103 a gre\u0219i c\u0103, Vecernia Iert\u0103rii este o manifestare fizic\u0103, vizibil\u0103 a \u00eendemnului pe care Hristos ni l-a dat \u00een Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a L\u0103satului sec de br\u00e2nz\u0103) la Sf\u00e2nta Liturghie, c\u00e2nd ne spune a\u0219a: \u201eC\u0103 de ve\u0163i ierta oamenilor gre\u015fealele lor, ierta-va \u015fi vou\u0103 Tat\u0103l vostru Cel ceresc; Iar de nu ve\u0163i ierta oamenilor gre\u015fealele lor, nici Tat\u0103l vostru nu v\u0103 va ierta gre\u015fealele voastre.\u201d<\/em> (Matei 6, 14-15). Slujba aceasta mai poart\u0103 \u0219i numele de \u201eVecernia Umilin\u021bei\u201d, deoarece se c\u00e2nt\u0103 cu mult\u0103 umilin\u0163\u0103 troparele Triodului, cu un con\u021binut profund peniten\u021bial \u0219i cu o tonalitate liturgic\u0103 ce \u00eendeamn\u0103 la o stare de triste\u0163e, de poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi rug\u0103ciune fierbinte pentru iertarea p\u0103catelor.<\/li>\n
  4. Sf\u00e2ntul Ierarh Nichifor M\u0103rturisitorul, Patriarhul Constantinopolului, vorbe\u0219te \u00eentr-una dintre scrierile sale despre cum se \u021binea postul \u00een vremea sa \u00een cea dint\u00e2i s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i men\u021bioneaz\u0103 o b\u0103utur\u0103 inedit\u0103, consumat\u0103 \u00een mediile monahale: \u201e\u00cen sf\u00e2nta \u0219i marea Patruzecime, \u00een ziua dint\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii dint\u00e2i, adic\u0103 luni, nicidecum nu se cuvine a m\u00e2nca, a\u0219ijderea \u0219i mar\u021bi. Iar miercuri, dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219irea Dumnezeie\u0219tii Liturghii a celor mai \u00eenainte Sfintite, m\u00e2nc\u0103m p\u00e2ine cald\u0103 \u0219i se d\u0103 \u0219i ap\u0103 cald\u0103 cu mied<\/strong>\u201d<\/em>. Nu, nu este o gre\u0219eal\u0103 de tipar \u0219i nici nu este vorba dezpre miezul vreunui fruct. Hidromelul (din francez\u0103, de la \u201ehydromel\u201d, sau greac\u0103 \u201ehydor\u201d \u2013 ap\u0103 \u0219i \u201emeli\u201d \u2013 miere), cunoscut\u0103 \u0219i ca mied \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, este o b\u0103utur\u0103 dulce \u0219i parfumat\u0103, care se prepar\u0103 prin fermenta\u021bia unui amestec de ap\u0103 cu miere \u0219i polen cules de albine, cunoscut\u0103 \u0219i ca \u201evin de miere\u201d, spre \u00eent\u0103rirea trupeasc\u0103. Cronicarul \u0219i arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669) men\u021bioneaz\u0103 miedul \u00een jurnalul s\u0103u de c\u0103l\u0103torie, acesta fiind prezent \u00een \u021aara Moldovei \u00een secolul al XVII-lea: \u201epentru noi, domnul a pus s\u0103 ni se dea, \u00een zilele de miercuri \u0219i vineri din post \u0219i \u00een timpul acestei prime s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, bere \u0219i mied, c\u0103ci \u00een toat\u0103 aceast\u0103 \u021bar\u0103 nimeni nu bea ap\u0103 goal\u0103, afar\u0103 doar de c\u00e2\u021biva\u201d.<\/em><\/li>\n
  5. \u00cen multe zone din \u021bara noastr\u0103, comunit\u0103\u021bile rurale mai cu seam\u0103 respect\u0103 un obicei aparte, numit \u201espolocania\u201d. Spolocania este un termen provenit din rusescul \u201epoloskanije\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u201ea sp\u0103la\u201d. Ce presupune acest obicei? Afl\u00e2ndu-se \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ziua l\u0103satului de sec, tradi\u021bia spolocaniei presupune ca \u00een prima zi de post, numit\u0103 \u0219i \u201eLunea cea curat\u0103\u201d sau \u201eLunea blidelor\u201d oalele, farfuriile \u0219i tac\u00e2murile cu care s-au consumat alimentele de dulce s\u0103 fie sp\u0103late foarte bine cu cenu\u0219\u0103 sau \u2013 \u00een zilele noastre \u2013 cu detergent. Dup\u0103 ce le uscau, gospodinele le urcau pe acestea \u00een podul casei, cobor\u00e2ndu-le pe cele destinate \u00een mod exclusiv perioadei de postire.<\/li>\n<\/ol>\n

    A\u0219adar, s\u0103 \u00eencerc\u0103m ca aceast\u0103 perioad\u0103 aparte din via\u021ba Bisericii s\u0103 fie una aparte, \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului, \u0219i pentru sufletele noastre. Postul pe care \u00eel \u021binem \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 ar trebui s\u0103 ne fie tuturor ca o mam\u0103, ca o c\u0103l\u0103uz\u0103 iubitoare care ne ghideaz\u0103 pa\u0219ii pe calea c\u0103tre \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Cerurilor, dup\u0103 cum ne \u00eendeamn\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201eDac\u0103 postul a fost necesar \u00een Rai, cu at\u00e2t mai necesar este \u00een afara Raiului. Dac\u0103 era de folos leacul mai \u00eenainte de ran\u0103, cu at\u00e2t mai de folos este dup\u0103 ran\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

    Sursa: blog.bizanticons.ro<\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Postul Pa\u015ftilor sau Patruzecimea, adic\u0103 postul pe care \u00eel \u021binem \u00eenaintea Praznicului \u00cenvierii Domnului, este una dintre cele mai importante perioade de…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":10974,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"5 curiozit\u0103\u021bi despre prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a Postului Mare - traditia.md","description":"Postul Pa\u015ftilor sau Patruzecimea, adic\u0103 postul pe care \u00eel \u021binem \u00eenaintea Praznicului \u00cenvierii Domnului, este una dintre cele mai importante perioade de preg\u0103tir"},"footnotes":""},"categories":[39],"tags":[],"class_list":["post-10973","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-biserica-si-societatea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10973","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10973"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10973\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10974"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}