{"id":10147,"date":"2023-01-14T11:45:53","date_gmt":"2023-01-14T08:45:53","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=10147"},"modified":"2023-01-14T11:45:53","modified_gmt":"2023-01-14T08:45:53","slug":"iata-ce-traditii-se-respecta-pe-1-14-ianuarie-de-sfantul-vasile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/iata-ce-traditii-se-respecta-pe-1-14-ianuarie-de-sfantul-vasile\/","title":{"rendered":"Iat\u0103 ce tradi\u0163ii se respect\u0103 pe 1 (14) ianuarie, de Sf\u00e2ntul Vasile!"},"content":{"rendered":"

Prezen\u0163a Sf\u00e2ntului Vasile este explicat\u0103 diferit, prin prisma mitologiei populare. \u00cen unele locuri, Vasile este considerat a fi chiar numele de botez al lui Iisus Cristos, alteori apare ca fiind primul petrec\u0103re\u0163, cel care a ini\u0163iat tradi\u0163ia s\u0103rb\u0103torii care \u00eei poart\u0103 numele, dar peste tot este celebrat cu mare bucurie.<\/em><\/strong><\/p>\n

Primi\u0163i cu colindul? Prima zi din an (\u00een Republica Moldova a Anului nou pe vechi \u2013 traditia.md)<\/em> este considerat\u0103 un moment propice pentru desf\u0103\u015furarea practicilor magice. Tradi\u0163iile care se s\u0103v\u00e2r\u015feau \u00een aceast\u0103 zi marcheaz\u0103 \u00eenceputul nu doar al unui nou an, dar \u015fi, \u00een mod simbolic, al unui nou ciclu de via\u0163\u0103.<\/p>\n

Integr\u00e2ndu-se \u00een perioada mai larg\u0103 a s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vie\u0163ii omului simplu de la \u0163ar\u0103: muncile agricole, fertilitatea c\u00e2mpului, roadele bogate etc. Astfel, \u201eSem\u0103natul\u201d, \u201ePlugu\u015forul\u201d, \u201ePlugul cel Mare\u201d \u015fi \u201eVasilica\u201d sunt cele mai importante texte \u201emagice\u201d care se rostesc \u00een prima zi a anului \u015fi au o valoare colectiv\u0103 puternic\u0103: sunt adresate fiec\u0103rui gospodar \u00een parte, dar acela\u015fi con\u0163inut se refer\u0103 \u015fi se repet\u0103 pentru to\u0163i membrii comunit\u0103\u0163ii. \u00cen aceea\u015fi categorie se integreaz\u0103 \u015fi textele ce ureaz\u0103 bun\u0103stare fizic\u0103 \u015fi material\u0103 individului: \u201eSorcova\u201d sau colindele de Sf\u00e2ntul Vasile (care le ureaz\u0103 celor apropia\u0163i s\u0103n\u0103tate \u015fi putere de munc\u0103).<\/p>\n

Via\u0163a Sf\u00e2ntului Vasile <\/strong><\/p>\n

\"Sf\u00e2ntul_Vasile_tradi\u021bii_1\"Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare a tr\u0103it \u00eentre anii 330 \u015fi 379, \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Constantin. El s-a n\u0103scut \u00een Cezareea Capadochiei, din p\u0103rin\u0163i credincio\u015fi \u015fi \u00eenst\u0103ri\u0163i, Emilia \u015fi Vasile, tat\u0103l s\u0103u fiind dasc\u0103l \u00een cetate.<\/p>\n

Cum s-a dovedit a fi un copil \u00eenzestrat \u015fi dornic de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, el a fost trimis de p\u0103rin\u0163i la \u015fcolile din Cezareea, Bizan\u0163 \u015fi Atena, la cea din urm\u0103 cunosc\u00e2ndu-l pe Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazians, cu care a legat o str\u00e2ns\u0103 prietenie.<\/p>\n

A fost \u00een\u0103l\u0163at la rangul de arhiepiscop al Cezareei \u00een anul 370, \u00een vremuri grele pentru Biseric\u0103.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Vasile a ap\u0103rat dogma Sfintei Treimi, duc\u00e2nd o lupt\u0103 aprig\u0103, prin scris \u015fi cuv\u00e2nt, pentru luminarea cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Vasile a murit la v\u00e2rsta de 50 de ani, \u00een ziua de 1 ianuarie, intr\u00e2nd \u00een istoria cre\u015ftin\u0103 cu numele de Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare.<\/p>\n

\u00cen tradi\u0163ia popular\u0103, el apare \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat cu mai multe \u201echipuri\u201d, cel mai frecvent dintre ele fiind acela de sf\u00e2ntul care au f\u0103cut minunile cele mai mari, p\u0103zitor de duhuri rele, cu \u201emare putere asupra dracilor\u201d. Astfel, cu rug\u0103ciunile lui se scot duhurile rele \u015fi necurate din oameni. De asemenea, se spune c\u0103 pe Iisus Hristos \u00eel cheam\u0103 Vasile: numele Hristos (cre\u015ftin) i-a fost pus acestuia la v\u00e2rsta de 30 de ani, c\u00e2nd a fost botezat. Iisus Hristos s-a n\u0103scut de Cr\u0103ciun, iar la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de Sf\u00e2ntul Vasile, a fost botezat \u00een legea cea veche \u015fi a primit numele \u201eVasile\u201d.<\/p>\n

De altfel, el e tare bun \u015fi s-a rugat de Dumnezeu s\u0103-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dint\u00e2i zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sf\u00e2ntul Vasile a luat un clopo\u0163el \u015fi i-a legat la toart\u0103 o crengu\u0163\u0103 de busuioc \u015fi s-a suit la Dumnezeu s\u0103-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sf\u00e2ntul Vasile exist\u0103 obiceiul de a ura.<\/p>\n

Obiceiuri din str\u0103buni <\/strong><\/p>\n

De 1 ianuarie, exist\u0103 mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor.<\/p>\n

Astfel, prima zi a anului este ziua \u00een care fetele pun pun\u021bi pentru a visa b\u0103rbatul cu care se vor c\u0103s\u0103tori. Pun\u021bile sunt f\u0103cute din r\u0103murele de m\u0103r dulce, construite din dou\u0103 crengu\u021be, care sunt, mai apoi, plasate \u00een locuri ascunse. De ele se leag\u0103 un m\u0103nunchi de busuioc, o par\u0103 de argint legat\u0103 cu un fir de a\u021b\u0103 ro\u0219u, un inel, o batist\u0103 \u0219i un \u0219ir de m\u0103rgele. Tradi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 spune c\u0103 dac\u0103 puntea este plin\u0103 de brum\u0103, atunci fata se va c\u0103s\u0103tori cu un b\u0103rbat bogat, iar dac\u0103 puntea nu are brum\u0103, atunci se va c\u0103s\u0103tori cu unul s\u0103rac.<\/p>\n

Mai este \u0219i un alt ritual vechi, care ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 fata care vrea s\u0103 afle dac\u0103 se va m\u0103rita \u00een cursul anului sau \u00een anii viitori, trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00een cote\u021bul porcilor sau \u00een grajdul vitelor. Aici va trebui s\u0103 dea cu piciorul \u00eentr-un porc sau \u00eentr-o vit\u0103 \u0219i s\u0103 rosteasc\u0103 urm\u0103toarele cuvinte: \u201ehui etimp\u201d (anul acesta), \u201ehui atimp\u201d (anul viitor), \u201ehui dincolo deatimp\u201d (al doilea an). Dac\u0103 porcul groh\u0103ie, iar vita se mi\u0219c\u0103 la prima strigare atunci fata se m\u0103rit\u0103 \u00een lunile care vin, iar dac\u0103 se mi\u0219c\u0103 la a doua sau la a treia strigare atunci fata se va m\u0103rita peste un an sau doi.<\/p>\n

Un obicei foarte popular, \u00een special printre, copii este \u201esorcovitul\u201d. \u00cen cursul dimine\u0163ii, grupuri de copii merg \u201ecu sorcova\u201d. \u00cen prezent, aceasta este confec\u0163ionat\u0103 de obicei din flori de h\u00e2rtie, \u00een timp ce la origine, sorcova era format\u0103 din nuiele \u00eenverzite. Copii rostesc ur\u0103ri augurale, \u00een timp ce lovesc u\u015for cu sorcova um\u0103rul celui \u201esorcovit\u201d. Semnifica\u0163ia acestui obicei este transmiterea de ur\u0103ri de vigoare \u015fi bel\u015fug.<\/p>\n

Un obicei s\u0103v\u00e2r\u015fit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezleg\u0103rii Anului. Astfel, ace\u015ftia dezleag\u0103 anul \u015fi rodul colind\u00e2nd pe uli\u0163e, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop \u00eenl\u0103turarea for\u0163elor malefice: seceta, insectele \u015fi animalele d\u0103un\u0103toare recoltei etc.<\/p>\n

De asemenea, feciorii dezleag\u0103 \u015fi cununiile, cu un desc\u00e2ntec: \u201eSlobozim c\u00e2\u015flegiile\/ S\u0103 m\u0103rit\u0103m fetele\/ Umbla\u0163i, feciori,\/ S\u0103 fie pe\u0163itori\u201d.<\/p>\n

Se mai spune c\u0103 primul musafir care \u00ee\u0163i intr\u0103 \u00een cas\u0103 e bine s\u0103 fie un b\u0103rbat. Cum \u0163i-a fost musafirul din ziua de Sf\u00e2ntul Vasile, bogat ori s\u0103rac, a\u015fa vei fi, cu \u00eendestulare ori lipsuri, tot anul.<\/p>\n

Pentru ca familiei s\u0103-i mearg\u0103 bine tot anul \u015fi s\u0103 aib\u0103 spor, \u00een popor exist\u0103 obiceiul ca \u00een ziua de Anul Nou s\u0103 se fiarb\u0103 \u00een oal\u0103 un cap de porc \u015fi nicidecum de gain\u0103, pentru c\u0103 a\u015fa cum porcul r\u00e2m\u0103 numai \u00eenainte, tot a\u015fa va merge \u015fi omul spre bel\u015fug.<\/p>\n

Tot la Anul Nou, pe nem\u00e2ncate, fiecare om trebuie s\u0103 ia \u00een m\u00e2n\u0103 unealta cu care lucreaz\u0103 \u00een timpul anului \u015fi s-o m\u00e2nuiasc\u0103 de trei ori, pentru spor la lucru \u00een anul ce vine.<\/p>\n

Tot in ziua de Sf\u00e2ntul Vasile se zice c\u0103 e bine s\u0103 bei mult vin, exist\u00e2nd credin\u0163a c\u0103 at\u00e2t vin c\u00e2t va bea omul \u00een aceasta zi, at\u00e2t s\u00e2nge va avea \u00een obraz \u00een timpul anului.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 zi, femeile beau \u015fi joac\u0103 fusul \u015fi furca, pentru a cre\u015fte c\u00e2nepa peste an.<\/p>\n

Sursa: Libertatea.ro<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prezen\u0163a Sf\u00e2ntului Vasile este explicat\u0103 diferit, prin prisma mitologiei populare. \u00cen unele locuri, Vasile este considerat a fi chiar numele de botez…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":10150,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Iat\u0103 ce tradi\u0163ii se respect\u0103 pe 1 (14) ianuarie, de Sf\u00e2ntul Vasile! - traditia.md","description":"Prezen\u0163a Sf\u00e2ntului Vasile este explicat\u0103 diferit, prin prisma mitologiei populare. \u00cen unele locuri, Vasile este considerat a fi chiar numele de botez al lui Iis"},"footnotes":""},"categories":[41],"tags":[],"class_list":["post-10147","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie-si-cultura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10147"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10147\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10150"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}